Membrii CA al BNR vin cu vesti bune despre scaderea inflatiei dar sunt ingrijorati de „dimensiunea și ritmul adâncirii” deficitului de cont curent, care a ajuns la 9,3 % din PIB – cea mai mare valoare de dupa criza din 2008

Rata anuală a inflației a scăzut pe ansamblul primelor două luni ale anului relativ în linie cu previziunile, coborând la 15,52 la sută în februarie, de la 16,37 la sută în decembrie 2022, potrivit CA al BNR. Membrii Consiliului apreciaza că noile date și evaluări indică o accelerare a descreșterii ratei anuale a inflației în următoarele luni si anticipeaza coborârea acesteia la nivelul de o cifră în trimestrul III 2023, iar apoi la 7,0 la sută în decembrie 2023 și la 4,2 la sută în decembrie 2024, implicând rămânerea ei ușor deasupra intervalului țintei la finele orizontului prognozei.

În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că în trimestrul IV 2022 creșterea economică a încetinit doar ușor față de precedentele trei luni, la 1,0 la sută, de la 1,2 la sută, depășind astfel din nou așteptările, evoluție ce face probabilă mărirea excedentului de cerere agregată și în acest interval, contrar previziunilor.

Față de aceeași perioadă a anului anterior, economia și-a accelerat însă creșterea la 4,6 la sută în trimestrul IV 2022, de la 3,8 la sută în intervalul precedent. Principala contribuție la creșterea economică a fost adusă, pentru al doilea trimestru consecutiv, de formarea brută de capital fix, urmată la mică distanță de aportul consumului gospodăriilor populației, care s-a majorat vizibil în raport cu trimestrul III.

În același timp, exportul net și-a redus semnificativ impactul contracționist, în condițiile în care scăderea deosebit de amplă consemnată de dinamica anuală a volumului importurilor a devansat-o pe cea evidențiată în cazul exporturilor de bunuri și servicii. Pe acest fond, soldul negativ al balanței comerciale și-a redus puternic ritmul anual de creștere în trimestrul IV 2022, iar deficitul de cont curent și l-a diminuat cu două treimi, până la un minim al ultimilor doi ani, inclusiv ca urmare a ameliorării evoluției soldului balanței veniturilor secundare, pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.

Pe ansamblul anului 2022, deficitul de cont curent s-a mărit însă la 9,3 la sută din PIB – cea mai mare valoare post-2008 –, de la 7,2 la sută din PIB în 2021, au remarcat membrii Consiliului, exprimând din nou îngrijorări legate de dimensiunea și ritmul adâncirii acestuia, dar evocând și influențele majore venite pe parcursul anului trecut din înrăutățirea raportului de schimb, precum și din creșterea deosebit de amplă a fluxurilor de profituri reinvestite și dividende distribuite. În acest context, s-a observat că în anul 2022 creșterea economică a încetinit doar ușor, la 4,8 la sută, de la 5,8 la sută în anul precedent, în condițiile în care scăderea contribuției majoritare a consumului privat la avansul PIB a fost compensată de creșterea celei aduse de formarea brută de capital fix, precum și de cvasi-înjumătățirea aportului negativ al exportului net, care a atins astfel cea mai mică valoare din 2016.

In acest context, riscuri la adresa evoluției ratei de schimb a leului continuă să vină din dimensiunea dezechilibrului extern și din incertitudinile asociate consolidării bugetare în contextul războiului din Ucraina, precum și din turbulențele în sistemele bancare din SUA și Elveția, au atenționat unii membri ai Consiliului. S-a convenit, însă, că în perspectivă apropiată vor rămâne probabil dominante influențele de sens opus decurgând din diferențialul ratelor dobânzilor interne, inclusiv în contextul așteptărilor revizuite ale investitorilor privind traiectoriile viitoare ale ratelor dobânzilor reprezentative ale Fed și BCE, cu implicații asupra mișcărilor de capital.

Mai multe detalii in minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 4 aprilie 2023