[stock-market-ticker symbols="FB;BABA;AMZN;AXP;AAPL;DBD;EEFT;GTO.AS;ING.PA;MA;MGI;NPSNY;NCR;PYPL;005930.KS;SQ;HO.PA;V;WDI.DE;WU;WP" width="100%" palette="financial-light"]

Massimo Canovi, MoneyGram: „80% dintre clienti prefera transferul cash to cash chiar daca marii operatori se axeaza pe digitalizare”

15 mai 2017

La nivel internaţional, veniturile digitate globale înregistrate de MoneyGram la sfârşitul anului 2016  au crescut cu circa 16% faţă de anul anterior ca efect al introducerii de noi canale alternative – online, mobil si chioşc, la tranzacţiile cash to cash. Cu toate acestea, „circa 80% dintre clienţi prefera cash to cash, la fel ca şi anul trecut, chiar dacă marii operatori de transferuri de bani se axează pe digitalizare”, a declarat Massimo Canovi (foto wall-street.ro), Head of Southern Europe, MoneyGram.

„Am lansat recent o aplicaţie pe Facebook prin care utilizatorii pot trimite şi primi rapid bani. De exemplu, românii care trăiesc în Marea Britanie sau în alte ţări nordice au în continuare canalul cash to cash, dar avem contracte şi cu Poşta din Marea Britanie şi cu lanţul de magazine Tesco, care au un chioşc prin care pot face singuri tranzacţii. O parte dintre aceştia accesează şi internetul. Însă segmentul cash to cash are o pondere foarte mare în ceea ce priveşte tranzacţiile către România. Însă, acest trend se păstrează şi la nivel mondial.”, a mai precizat oficialul MasterCard.


Datele Băncii Mondiale în 2016 releva ca sumele trimise de romani au revenit pe crestere, cu aproximativ 14%. Astfel, români care lucrează în străinătate au trimis în ţară 3,5 miliarde de dolari, comparativ cu 2015 când în România au intrat 3,085 miliarde de dolari.

Despre comportamentul utilizatorului roman de servicii MoneyGram, Massimo Canovi spune ca românii trimit acasă 300 de euro/tranzacţie, o medie valorica inferioara celei inregistrata înainte de criză. Aceasta se intampla in contextul schimbarii ponderii tarilor din care se initiaza transferurile de bani catre Romania in totalul tranzactiilor.

„Am observat că sumele care înainte intrau în ţară din zona Europei de sud, acum vin dinspre nordul continentului. Astfel, românii care până acum munceau în Italia sau Spania s-au mutat în Marea Britanie sau în ţările nordice, cum ar fi Norvegia sau Suedia. Am văzut cum tranzacţiile au crescut simţitor din nordul Europei către România. „, spune reprezentantul MoneyGram.

In crestere „simtitoare” sunt si transferurile din Romania in strainatate, mai ales catre Orientul Indepartat, fenomen considerat „interesant” de oficialul MasterCard, explicat de acesta prin faptul ca firmele au început să angajaze în România cetăţeni străini.

„Economia românească a început să crească şi a început să se importe forţă de muncă din alte ţări. Este un semn foarte bun pentru România. Interesant este cu sume importante sunt trimise în Orientul Îndepărtat, ceea ce ar putea însemna că în România lucrează cetăţeni din această zonă, care trimit bani acasă.”

Chiar daca valoarea sumelor transmise din România peste hotare este în creştere, aceasta nu reprezintă decât o mică parte din totalul sumelor care intră în România.

O alta tendinta este ca serviciul este tot mai folosit de romani pentru a transfera bani in interiorul tarii. „Am constatat că românii au început să trimită bani dintr-o localitate într-alta, iar MoneyGram a devenit un instrument interesant. Banii pleaca din Bucureşti către alte oraşe ale ţării.” a mai precizat Canovi.

Sursa: Mediafax

Adauga comentariu

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Anders Olofsson – former Head of Payments Finastra

Banking 4.0 – „how was the experience for you”

So many people are coming here to Bucharest, people that I see and interact on linkedin and now I get the change to meet them in person. It was like being to the Football World Cup but this was the World Cup on linkedin in payments and open banking.”

Many more interesting quotes in the video below:

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?