Prezenta la PSD2 Summit organizat de NOCASH in zilele de 28 si 29 noiembrie 2017, Laura Crintea – Business Strategy Manager Daily Banking la ING Bank Romania, a acordat un scurt interviu despre PSD2. Va schimba aceasta noua directiva europeana a serviciilor de plata modelul bancar de business? Daca da, cine se va considera amenintat si pentru cine va reprezenta o oportunitate?
”Noi o vedem ca pe o oportunitate de colaborare fara precedent. Nicio alta initiativa legislativa de pana acum nu a unit mai mult mediul bancar cum a facut-o PSD2. Impreuna ne-am intalnit, si la nivelul ARB-ului, si am incercat sa gasim solutii.”
”Pe partea de ”disruption”, de perturbare a felului in care banca functioneaza, acest concept de furnizor tripartit este intr-adevar unul nou dar noi il consideram o amenintare doar pentru bancile care au avut o abordare de tipul: am luat un client, i-am vandut si l-am impachetat de-a lungul timpului cu o gramada de produse astfel incat sa facem imposibila plecarea lui din banca.”
”Noi am oferit ceea ce clientul a avut nevoie, punând la dispozitie cele mai bune solutii. Faptul ca un intermediar se va interpune (n.r. intre banca si clientul acesteia) nu reprezinta un motiv de ingrijorare. Din contra, consideram ca exista o oportunitate sa invatam din experienta acestor intermediari, fintech-uri dar nu numai. Cu siguranta ca au solutii interesante pe care dorim sa le integram intr-un flow-to-flow, 100% securizat, pe care doar banca il poate oferi.”
Pentru ING, poate cea mai digitalizata banca din Romania, Laura spune ca PSD2 este o oportunitate. Insa pentru bancile din Romania care nu sunt atat de avansate digital, noua Directiva a serviciilor de plata poate veni mai degraba cu amenintari decat cu oportunitati de afaceri.
”Mediul in care ”performam” nu este cel mai prietenos pentru o banca. Vizual, il vad ca pe o jonglerie cu mai multe bile in acelasi timp. Una dintre ele este reprezentata de partea legislativa, extrem de importanta, a doua ar fi partea de securitate, vitala in domeniul bancar. Extrem de importanta, care este o provocare mai ales pentru bancile mai micute sau mai vechi, este partea legata de sisteme. Au sisteme vechi, care nu mai sunt ancorate in realitatea de acum, cu arhitectura de tip ”spaghetti”, extrem de complicata, care cu siguranta le va da batai de cap in a tine pasul cu partea de front-end, deja dezvoltata intr-un limbaj mult mai performant.
In afara de aceste trei bile, trebuie sa jonglam si cu partea de inovatie. Daca nu ai un element inovator introdus, restul nu isi mai gasesste sensul. Si peste toate acestea vine clientul, care spune ca vrea lucruri simple, relevante si ieftine. Dupa cum vedeti, mediul este extrem de solicitant, dar ING are in ADN-ul lui ideea de a lupta si de a fi inovator.”
Si totusi, nu este nimic care sa va ingrijoreze din perspectiva PSD2?
”Singurul lucru care m-ar ingrijora in perioada imediat urmatoare este transparenta si zonele gri din legislatie care inca nu au o interpretare foarte clara. In primul rand sa nu uitam ca legislatia urmeaza sa fie transpusa in Romania si pot rezulta foarte multe diferente, din partea de transpunere in limba romana sau din modul de interpretare al unor articole, care trebuie foarte bine intelese in contextul altor initiative legislative aflate in derulare. Pentru ca initiativele respective au fost emise de anumite organisme si nimeni nu a avut o viziune macro asupra lor. Spre exemplu, nu s-a gandit nimeni cum o sa interfereze Directiva PSD2 cu Regulamentul GDPR. Concret, in directiva se spune ca IBAN-ul nu este o informatie sensibila, pe care o putem impartasi, insa in GDPR se spune ca este sensibila. In acest context, noi cum procedam? Sunt multe zone gri dar suntem siguri ca impreuna cu BNR, cu ANPC dar si cu colegii din ARB le vom clarifica.”
Noua strategie ING: trecerea de la silozuri la triburi
Este clar ca provocarile de ordin legislativ conduc si la modificari de ordin strategic in ceea ce priveste dezvoltarea unei banci. In cazul ING s-a trecut de la ”silozuri” la ”triburi”. In interviul de mai jos Laura explica ce a insemnat aceasta migrare.
”Toate lucrurile se intampla acum cu o viteza uimitoare si pentru a ne putea adapta nu ne mai putem permite modelul de business de pana acum in care aveam doua sau trei ”release-uri de” IT intr-un an. Acum, in noua realitate, daca gandesti un lucru in ianuarie este foarte posibil ca in iulie, cand il vei implementa, sa fie deja perimat. Prin urmare este necesar sa-ti schimbi modalitatea de gandire si mai ales sa schimbi mentalitatea oamenilor, sa schimbi practic cultura. Noi am invatat de la cei mai buni. Am preluat modelul de la Google si Spotify, pe care banca mama l-a implementat inca din 2015, cu rezultate exceptionale.”
Concret, in ce consta modelul ”agile” de lucru, pe care ING Bank Romania l-a adoptat din septembrie 2017.
”Banca s-a organizat in 10 triburi si fiecare dintre ele are mai multe echipe care sunt formate din maxim 9 persoane cu discipline complementare. In trecut, bancile aveau mentalitate ”siloz: aveau departamente de operatiuni, de marketing, de IT, etc. fiecare cu indicatorii lui de performanta dar fara o viziune comuna asupra impactului pe care il au asupra clientului final. De multe ori gandeau o mica piesa stiind ca va fi adaugata ulterior in angrenaj. Acum totul este schimbat. Echipele de care vorbeam, care contin juristi, specialisti pe IT, analisti marketing si ”user experience” etc. isi aleg singure obiectivele si incearca sa livreze in doua saptamani. In tot acest timp nimeni nu-i deranjeaza indiferent ce se intampla. Este o ”furtuna a creierelor” care functioneaza incredibil.”
Raportarea la competitie
Am intrebat-o pe Laura daca ING este amenintata de concurenta fintech in materie de servicii financiare, competitori care nu joaca tocmai dupa aceleasi reguli decat cele impuse bancilor. Revolut fiind poate unul dintre cele mai bune exemple.
”Intotdeauna suntem cu ochii pe competitie, urmarim ce fac competitorii nostri si incercam sa preluam ideile de succes sau sa le imbunatatim eventual si sa le replicam si noi. Sau sa venim noi cu lucruri noi pe care altii le preiau. Sunt initiative interesante. Chiar sunt client Revolut, pentru a testa platforma lor. Incurajam orice forma de colaborare, orice lucru inovativ pentru ca in ultimii ani, fintech-urile au venit cu lucruri noi, iesite din tipare.”
Ce urmeaza?
ING a facut deja pasul catre biometrie (amprenta digitala in vederea autentificarii in sistem) si Inteligenta Artificiala prin lansarea asistentului virtual. Prin urmare, am intrebat reprezentantul ING cu ce va continua banca acest proces de transformare digitala pentru ca mai putem vorbi de recunoastere faciala dar si de Internet of Things (IoT) sau tehnologia blockchain aplicata proceselor bancare in vederea optimizarii lor.
”Vom incepe cu oportunitati din PSD2. Ne gândim la integrarea din mediul nostru de internet banking a altor furnizori care pot aduce valoare adaugata sau a altor tipuri de servicii.” Legat de începerea testelor cu astfel de furnizori de servicii, care vor fi cel mai probabil companii fintech, Laura a mai spus ca: ”Noi speram ca la jumatatea anului viitor (n.r. 2018) sa venim pe piata cu un produs viabil. Credem foarte mult in ideea de a dezvolta platforma de internet banking astfel incat sa fie ceea ce clientul are nevoie. Sa primeasca informatia relevanta in momentul relevant.”
Interviul integral aici:
Banking 4.0 – „how was the experience for you”
„So many people are coming here to Bucharest, people that I see and interact on linkedin and now I get the change to meet them in person. It was like being to the Football World Cup but this was the World Cup on linkedin in payments and open banking.”
Many more interesting quotes in the video below:
