Kearney’s European Retail Banking Radar 2024: veniturile nete din dobânzi vor scădea mult mai rapid decât pot fi optimizate costurile. Ce optiuni au bancile din Romania?

Compania globală de consultanță Kearney a lansat astăzi a șaisprezecea ediție a raportului anual European Retail Banking Radar, care urmărește performanța a aproape 90 de bănci de retail din 21 de piețe europene. Studiul a constatat că ratele mai mari ale dobânzilor au alimentat un an record pentru băncile de retail. Cu toate acestea, recomandările studiului implică faptul că băncile ar trebui să profite de poziția lor financiară pentru a se pregăti să navigheze dificultățile economice tot mai mari de la orizont.

Un an record pentru băncile europene în 2023

2023 a fost un an excepțional pentru veniturile, eficiența și profitabilitatea sectorului bancar, veniturile băncilor acoperite de Radar ajungând la 365 de miliarde de euro în 2023, o creștere cu 18% față de 2022.

Veniturile nete din dobânzi au crescut cu 23,5% în 2023, în timp ce veniturile nete din comisioane au crescut doar cu 1,5%.

Venitul pe client și venitul pe angajat au crescut si ele, la 830 euro (2022: 686 euro) și, respectiv, 356.000 euro (2022: 301.000 euro).

Creșterea veniturilor a determinat îmbunătățirea semnificativă a raportului cost-venit pentru majoritatea băncilor, la o medie de 53%, scăzând de la 60% în 2022.

Ca urmare, profitul pe client a crescut cu 45%, de la o medie de 233 euro în 2022 la 337 euro în 2023.

Anumite țări, precum Italia, Slovenia și Polonia și-au dublat profitabilitatea per client în decurs de un singur an.

Sunt băncile românești pregătite pentru perioada următoare?

Ratele ridicate ale dobânzilor au continuat să susțină un context favorabil pentru băncile din România. Totuși, situația e posibil să se schimbe, odată ce veniturile nete din dobânzi vor scădea mult mai rapid decât pot fi optimizate costurile.

În timp ce băncile românești au înregistrat o creștere a veniturilor peste medie față de băncile europene, ele încă trebuie să recupereze decalajul (chiar și față de unele bănci din Europa Centrală și de Est) la indicatori de productivitate precum profitul pe client sau venitul pe angajat.

Pentru a se pregăti pentru următorul ciclu economic, băncile din România au două opțiuni principale:

. diversificarea surselor de venit în alte domenii decât creditarea, taxe și comisioane nete, taxând mai mult pentru servicii și furnizând mai multă valoare clienților (altele decât taxarea pentru bani, adică creditarea)

. optimizarea puternică a bazei de costuri, iar prin puternică înțelegem o îmbunătățire cu 2 cifre a ratei cost-venit (CIR).

Cu toate acestea, unele bănci trebuie să lucreze pe ambele fronturi, iar acest lucru nu este ușor: să crească în timp ce reduc costurile.

Băncile trebuie sa folosească profiturile pentru a se pregăti pentru provocările viitoare

Deși baza costurilor nu a crescut la fel de repede ca veniturile în 2023, majorarea de 5,2% a însemnat totuși o creștere de 10 miliarde de euro a costurilor pentru băncile acoperite de Radar. Aceasta este cea mai mare creștere din ultimii 16 ani.

De asemenea, economisirea și creditarea au fost afectate de inflație și de creșterea ratelor dobânzilor. Depozitele clienților au crescut doar cu 0,5% în 2023, față de o medie istorică de 2 – 4% pe an. Creșterea împrumuturilor a urmat un model similar, înregistrând o creștere medie de numai 0,7% pe parcursul anului.

Puteți găsi studiul complet aici: https://www.kearney.com/industry/financial-services/european-retail-banking-radar/article/profitable-now-prepared-for-tomorrow-the-tightrope-walk-of-european-retail-banks

__________________

Metodologie 

Aflat la cea de-a 16-a ediție, studiul Kearney European Retail Banking Radar 2024 utilizează o bază de date proprie care acoperă performanța a aproape 90 de bănci de retail din 21 de piețe – 50 de bănci din 13 piețe din Europa de Vest și 38 de bănci din 8 piețe din Europa de Est. Radarul analizează în mod regulat mai mult de 12 dimensiuni (venituri, eficiență operațională, riscuri ș.a.m.d) și se bazează pe o bază de date construită din înregistrări anuale din ultimii 17 ani, realizată pe baza rapoartelor oficiale ale băncilor din 2007 până în 2023.