Jumătatea lui 2026 înseamnă mai multe firme noi, dar mai puțini antreprenori – analiza StartCo. „71% mai multe PFA-uri înființate față de T1 2025, însă nu din optimism.”

Piața confirmă temerile de la început de an: nu e o criză de inițiativă, ci una de încredere.

Un articol de Vlad Turiceanu, Content Manager StartCo

Spre deosebire de 2025, prima jumătate a lui 2026 a adus mult mai puține surprize legislative. Iar dacă în mod normal asta ar fi o veste bună pentru antreprenori, în cazul de față vorbim doar despre percepție. Toate schimbările fiscale au fost puse în mișcare în a doua jumătate a lui 2025; începutul lui 2026 a însemnat mai mult ordonanțe, termene bătute în cuie și confirmarea modificărilor.

La prima vedere, cifrele brute par să spună o poveste optimistă. S-au înmatriculat mai multe firme per total față de anul trecut, iar boom-ul de PFA-uri (cu 71% mai multe înființări față de T1 2025) ar putea trece drept semnul unui nou val de antreprenoriat, poate chiar al unei relaxări a climatului de business. 

Numai că imaginea se schimbă radical de îndată ce te uiți la ce se ascunde în spatele acestor cifre: cine intră în piață, cine iese din ea și, mai important, de ce își schimbă antreprenorii forma juridică. Soldul net e negativ: au ieșit din circuit mai multe entități decât au intrat. Iar creșterea PFA-urilor nu vine din entuziasm, ci din nevoia de a găsi o formă mai suportabilă fiscal, după ce plafonul micro a scăzut și impozitul pe dividende a crescut.

Asta înseamnă că atât realitatea, cât și concluzia primei jumătăți a lui 2026 e una simplă: nu asistăm la un nou val de antreprenoriat, ci la o repoziționare defensivă a antreprenorilor sub presiunea fiscală și legislativă.

Această repoziționare se vede și în date: în T1 2026, înmatriculările totale au crescut la 38.643, cu 15,75% peste T1 2025, dar aceeași perioadă a adus și 5.424 suspendări, 16.361 dizolvări și un număr de radieri care a dus totalul ieșirilor la 42.628 de entități.

Cu alte cuvinte, intrările au crescut, dar ieșirile au rămas mai mari decât intrările, iar asta înseamnă un sold negativ de 3.985 de entități în T1. În paralel, în T1 2026 au fost înființate 17.399 PFA/II/IF, cu 71% peste perioada similară din 2025, în timp ce totalul SRL/SA nou create a coborât la 21.244, cu 7% sub T1 2025.

Faptul că mulți au trecut ușor de la SRL la PFA nu înseamnă neapărat că vorbim despre aceeași activitate economică sub o altă etichetă. De multe ori, migrarea asta lină arată că cei care au făcut trecerea nu aveau neapărat echipe mari, risc de piață sau nevoie de reinvestiție, ci erau mai degrabă freelanceri care lucrau pe cont propriu.

A avea un business scalabil și dezvoltat operațional nu e același lucru cu a lucra pe cont propriu. Iar dacă rațiunea din spatele alegerii dintre SRL și PFA ține mai curând de optimizarea fiscală decât de natura reală a activității, problema nu e neapărat la antreprenori, ci la felul în care statul a construit cadrul. În acest moment, România ar avea nevoie de o formulă în care alegerea formei juridice să reflecte ce faci de fapt, nu doar care variantă costă mai puțin la taxe.

Al doilea semnal puternic de presiune fiscală este creșterea dizolvărilor. În T1 2026 au fost 16.361 dizolvări, cu 28,35% peste T1 2025. Asta arată clar că antreprenorii au început să renunțe la firmele inactive, aproape inactive sau păstrate pentru orice eventualitate, care au devenit mai greu de justificat în noul context fiscal și administrativ. Asta nu înseamnă automat faliment operațional; în multe cazuri înseamnă că nu mai merită costul de păstrare a unei structuri juridice fără miză economică reală.

Firmele „de rezervă” devin un lux

Mai multe detalii aici