[stock-market-ticker symbols="FB;BABA;AMZN;AXP;AAPL;DBD;EEFT;GTO.AS;ING.PA;MA;MGI;NPSNY;NCR;PYPL;005930.KS;SQ;HO.PA;V;WDI.DE;WU;WP" width="100%" palette="financial-light"]

In ciuda incidentelor internationale, creste numarul celor care vor sa calatoreasca in strainatate

18 iulie 2016

Numărul gospodăriilor care planifică cel puțin o călătorie în străinătate în fiecare an va crește până în 2025 cu aproximativ 35%, la peste 280 milioane de gospodării, iar cheltuielile anuale aferente se vor majora semnificativ, cu peste 50%, la 1.350 miliarde euro, potrivit unui studiu Visa Inc. privind tendinţele şi dezvoltarea turismului global.

Astfel, cheltuielile anuale aferente călătoriilor în străinătate pentru o gospodărie vor ajunge în medie la aproape 4.800 euro în anul 2025. Studiul Visa estimează că principalii factori care vor influenţa în următorii zece ani turismul la nivel global sunt dezvoltarea clasei de mijloc, extinderea accesului la internet, îmbunătăţirea infrastructurii de transport şi creşterea numărului persoanelor vârstnice care au mai mult timp pentru a călători.

“Turismul internaţional, accesul la internet şi la tehnologiile inovatoare au schimbat radical percepţia şi comportamentul consumatorului. Dacă înainte românii preferau să vină cu valută de acasă când călătoreau în străinătate, acum tot mai mulţi dintre ei aleg să plătească direct cu cardul în magazine şi să retragă bani de la bancomate în ţările de destinaţie atunci când au nevoie de numerar. Anul trecut, românii care au călătorit în afara ţării au realizat plăţi cu cardul în valoare de 5,3 miliarde de lei şi au retras de la bancomate peste 3 miliarde de lei.

Comportamentul lor de plată este similar cu cel al străinilor care vin în România – valoarea medie a unei plăţi cu cardul în străinătate este de 57 euro (254 lei), iar suma medie retrasă la ATM este de 182 euro (810 lei). În comparaţie, turiștii străini din România plătesc în medie cu cardul 53 de euro şi retrag la ATM suma medie de 155 de euro ”, a declarat Cătălin Creţu, director general pentru România, Croaţia, Malta şi Slovenia, Visa Europe.

“Vom asista la formarea unei categorii mai extinse de turişti, iar cheltuielile în străinătate vor avea o pondere mai mare în veniturile gospodăriilor. Probabil, această categorie va fi formată din persoane mai în vârstă, originare din state emergente, care se vor diferenția foarte mult de profilul actual al călătorului”, a declarat Wayne Best, economist şef al Visa Inc.

Concluzii ale studiului:

• Apariţia unei noi categorii de turişti: Creşterea veniturilor în întreaga lume creează o nouă categorie de persoane pasionate de călătorii. Potrivit studiului, gospodăriile cu un venit de cel puţin 18.000 de euro pe an generează peste 90% dintre cheltuielile turistice actuale la nivel internaţional. Până în 2025, se estimează că aproape jumătate din totalul de gospodării la nivel mondial (945 milioane) se va apropia de acest nivel al veniturilor, ceea ce va stimula dezvoltarea turismului global şi, implicit, creşterea cheltuielilor aferente, în special dinspre segmentul gospodăriilor de pe piețele emergente, cum ar fi China, Rusia și Brazilia.

turism global 2025

• Îmbătrânirea populaţiei: Până în 2025, persoanele cu vârste peste 65 de ani vor face de două ori mai multe călătorii în străinătate, ceea ce înseamnă aproximativ 180 de milioane de călătorii. Studiul estimează că persoanele vârstnice îşi vor putea permite să plece în călătorii mai lungi, cu un confort sporit, la costuri mai mari. Printre alte tendinţe ce vor lua amploare în viitor se numără şi turismul medical, mai ales pentru populaţia în vârstă.

• Conectivitate mai mare: Efectele cumulate ale globalizării și tehnologiei vor face turismul internaţional mai accesibil. Se estimează că în următorul deceniu se vor construi peste 340 de aeroporturi noi, ceea ce va crea noi rute și destinații. În același timp, informațiile despre opțiunile turistice se răspândesc rapid odată cu creşterea accesului la internet şi a numărului de dispozitive mobile din întreaga lume.

Metodologie Visa a estimat numărul de gospodării care călătoresc în străinătate, comparând numărul deținătorilor de carduri Visa dintr-o anumită țară, care au făcut cel puțin o plată cu cardul în magazinele fizice din străinătate, versus numărul total al posesorilor de carduri active din țara respectivă. Cifrele au fost ajustate pentru a fi reprezentative pentru populația țării analizate, indiferent de metodele de plată utilizate de gospodării. Tiparele rezultate au fost ulterior folosite în previziunile Oxford Economics pentru studiu.

Oxford Economics au utilizat datele privind vârsta şi veniturile turiştilor internaţionali dintr-un eşantion de 10 ţări care au participat la sondaj pentru a calcula frecvenţa şi ponderea călătoriilor în funcţie de categoriile de vârstă şi venituri.

Rezultatele au fost extrapolate la un grup mai extins de ţări pe baza clasificării lor ca pieţe dezvoltate sau emergente şi a unor variabile importante, precum PIB-ul pe cap de locuitor şi numărul total al sosirilor internaţionale pe cap de locuitor. Ponderile de călătorii estimate au fost ulterior comparate cu distribuţia pe venituri şi vârstă din fiecare ţară pentru a crea o legătură istorică, folosită ca bază pentru proiecţiile privind ponderile călătoriilor internaţionale şi volumele generate în funcţie de venituri şi categoria de vârstă pentru perioada 2005 – 2025.

Mai multe detalii in studiul Visa – international outbound travel projections

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Anders Olofsson – former Head of Payments Finastra

Banking 4.0 – „how was the experience for you”

So many people are coming here to Bucharest, people that I see and interact on linkedin and now I get the change to meet them in person. It was like being to the Football World Cup but this was the World Cup on linkedin in payments and open banking.”

Many more interesting quotes in the video below:

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?