Impactul PSD2 asupra platformelor de comert electronic in Romania

14 noiembrie 2016

Directiva 2015/2366 privind serviciile de plata (PSD2) este o noua versiune revizuita a actualei Directive 2007/64/CE privind serviciile de plata (PSD1) care a fost transpusa si implementata in Romania prin O.U.G. nr. 133/2009 privind serviciile de plata (OUG 113/2009).

PSD 2 a intrat in vigoare anul acesta in data de 12 ianuarie 2016 si va trebui implementata in Romania pana la data de 13 ianuarie 2018.

Am observat cu prilejul catorva ocazii recente, ca de fiecare data cand se face referire la PSD2 atentia este profund indreptata catre doua chestiuni, si anume:

1.   introducerea in peisajul serviciilor de plata a unor noi actoriprestatori de servicii de plata terti – prestatorii de intiere de servicii de plata si prestatorii de servicii de informare cu privire la conturi si posibilitatea acestora de a presta noi tipuri de servicii de plata – servicii de initiere a platilor si servicii de informare (agregata) cu privire la conturi; si

2.   conceptul de open banking (obligatia bancilor de a pune la dispozitia noilor actori, anumite informatii cu privire la conturile utilizatorilor serviciilor de plata, in conditii de securitate si cu acordul acestora din urma, pentru ca acesti noi actori sa poata presta serviciile de plata nou reglementate de PSD2.

Este cert faptul ca aceste doua chestiuni reprezinta un interes major in lumea platilor electronice, dar nu trebuie sa pierdem din vedere si alte aspecte nou introduse de PSD2 care vor avea un impact semnificativ si asupra altor tipuri de business, precum furnizorii de retele sau servicii de comunicatii electronice, platformele de comert electronic sau companiile care beneficiaza de excluderea „retelei limitate”.

In acest articol ma voi referi la platformelor de comert electronic, ramanand sa revin cu un posibil viitor articol cu privire la furnizorii de retele sau servicii de comunicatii electronice si companiile care beneficiaza de excluderea „retelei limitate”.

Conceptul de excludere si folosirea acestuia de catre platformele de comert electronic

Sub actualul cadru legislativ, 15 tipuri de plata sunt excluse de la aplicarea PSD1. Astfel prevederile PSD1 permit anumite exceptii/excluderi de la regula generala potrivit careia, toate serviciile de plata sunt supuse unor reguli stricte si armonizate de transparenta si de executare.

Una dintre excluderile prevazute de PSD1 vizeaza operatiunile de plata efectuate de catre platitor catre beneficiar prin intermediul unui agent comercial autorizat sa negocieze sau sa incheie contracte de vanzare de bunuri sau servicii pe seama platitorului sau a beneficiarului platii (exluderea „agentului comercial”).

Aplicarea excluderilor de la domeniul de aplicare al reglementarilor privind serviciile de plata prezinta interes pentru platformele de comert electronic, platformele de socializare, operatorii telecom sau pentru alti actori care desfasoara anumite servicii de plata in legatura cu bunurile vandute sau serviciile prestate.

Este de inteles faptul ca acestia prefera sa fie exclusi de la scopul legislatiei privind serviciile de plata si sa nu fie obligati sa se licentieze/autorizeze pentru a-si putea desfasura activitatea, dar totodata operatiunile intreprinse de acestia cu privire la fondurile clientilor pot prezenta anumite riscuri.

Aplicarea excluderii „agentului comercial” sub actuala reglementare in Romania

In momentul de fata, in majoritatea Statelor Membre (cu exceptia Germaniei sau Frantei, unde autoritatile de supraveghere au dat o interpretare mai restricitva acestei excluderi), autoritatile de supraveghere se folosesc de excluderea „agentului comercial” pentru a excepta platformele de comert electronic de la aplicarea reglementarilor privind serviciile de plata.

Se pare ca acesta este cazul si in Romania unde, in lipsa vreunei reglementari in sens contrar din partea Bancii Nationale a Romaniei (BNR), momentan, operatiunile prin care platformele de comert electronic, actionand in calitate de intermediari intre vanzatori si cumparatori, primesc fonduri de la cumparatori, le detin in numele vanzatorilor si in final le transfera acestora din urma, sunt excluse de la domeniul de aplicare a OUG 113/2009, astfel BNR urmand modelul altor autoritati de supraveghere din Statele Membre si folosind in cazul platformelor de comert electronic excluderea „agentului comercial” (prevazuta la art. 3 (b) al OUG 113/2009) .

Aplicarea excluderii „agentului comercial” sub PSD2

PSD 2 aduce modificari semnificative in materia excluderilor, astfel Art. 3 (Excluderi) prevede ca „Prezenta directivă nu se aplica:

(b) operațiunilor de plată efectuate de la plătitor către beneficiarul plății printr-un agent comercial autorizat prin intermediul unui acord să negocieze sau să efectueze vânzări sau achiziții de bunuri sau de servicii doar pe seama plătitorului sau doar pe seama beneficiarului plății;

Se pare ca cei care vor sa invoce aceasta excludere trebuie, spre deosebire de PSD1, sa fie ori intr-o tabara (cea a pltitorului) ori in cealalta (cea a cumparatorului).

Mai mult, legiuitorul european aduce anumite clarificari/interpretari cu privire la aceasta excludere si prevede la punctul 11 din Preambulul PSD2, urmatoarele:

Excluderea din domeniul de aplicare a Directivei 2007/64/CE privind operațiunile de plată efectuate prin intermediul unui agent comercial pe seama plătitorului sau al beneficiarului plății este aplicată foarte diferit în statele membre. Anumite state membre permit utilizarea excluderii de cătreplatformele de comerț electronic care acționează în calitate de intermediar atât pe seama cumpărătorilor individuali, cât și al vânzătorilor individuali fără o marjă reală de a negocia sau de a realiza vânzări sau achiziții de bunuri sau de servicii. O astfel de aplicare a excluderii depășește domeniul de aplicare prevăzut în directiva respectivă și ar putea conduce la creșterea riscurilor pentru consumatori, întrucât acești prestatori rămân în afara protecției oferite de cadrul juridic. Diversitatea practicilor de aplicare conduce de asemenea la denaturarea concurenței în cadrul pieței de plăți. Pentru a răspunde acestor preocupări, excluderea ar trebui să se aplice în cazul în care agenții acționează doar pe seama plătitorului sau doar pe seama beneficiarului plății, indiferent dacă se află în posesia fondurilor clienților sau nu. În cazul în care acționează atât pe seama plătitorului, cât și pe seama beneficiarului plății (cum ar fi anumite platforme de comerț electronic), agenții ar trebui să fie excluși doar dacă nu intră în posesia fondurilor clienților sau nu le controlează în niciun moment.

Se poate observa ca aceste prevederi de la punctul 11 dau un important efect interpretativ Articolului 3 al PSD2 si incearca sa aduca clarificari in ceea ce priveste aplicarea excluderii „agentului comercial” platformelor de comert electronic.

Ramane de vazut cum va fi transpusa excludera „agentului comercial” in Romania incepand cu 13 Ianuarie 2018 si daca BNR va tine cont si de acest „efect interpretativ” al punctului 11 din Preambulul PSD2, astfel incat legea de transpunere sa aduca o mai mare claritate in ceea ce priveste situatia platformelor de comert electronic.

De altfel, ramane de vazut si cum se vor pozitiona fata de aceste noi reglementari platformele de comert electronic care isi desfasoara activitatea in Romania. In opinia mea, acestia au la dispozitie (cel putin) doua posibilitati: (1) adaptarea produselor astfel incat ”sa caute” aplicarea excluderii „agentului comercial” sau (ii) deschiderea catre noi modele de afaceri si intrarea pe piata serviciilor de plata ca prestator de servicii de plata.[se pare ca platformele de comert electronic vor fi acei actori care vor decide daca pun la dispozitia cumparatorilor un serviciu de initiere al platilor prin intermediul unui prestator de intiere de servicii de plata, serviciu care poate fi furnizat chiar de platforma insasi – astfel eliminand „din schema” schemele de carduri].

Sursa: Tudor Nistor – banking and payment services lawyer at Wolf Theiss, specialized on e-payments and e-money regulatory matters as well as on project finance transactions

Adauga comentariu

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Gabriela Nistor – director general adjunct BT

Tendinţele pe care le-am remarcat înainte de începerea pandemiei s-au accelerat pe perioada stării de urgenţă. Am văzut acest lucru ca o oportunitate, un tipping point pentru bancă. Post-pandemie nu avem cum sa ne întoarcem la comportamentul financiar pe care îl aveam până în februarie a.c. Relaţia românilor cu online-ul s-a schimbat. In plus, cardul fizic se va dematerializa. Vom asista la o scădere a cererii pentru cardurile fizice, respectiv la o creştere a preferinţei pentru componenta digitală a acestora.”

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale in 2020?