Gabi Nistor, Idea Bank: „vom porni undeva la inceputul anului viitor, cu o aplicatie mobila pentru persoane fizice”

In lume sunt operationale 400 de neobanci la care sunt deschise un miliard de conturi. „Exista apetit si in Romania”, a declarat la ZF Bankers 2023 Gabriela Nistor – Director General Idea Bank, prima banca din Romania 100 digitala, care este in plin proiect de implementare.

Vorbind depre momentul lansarii, reprezentantul primei institutii de tip neobank din Romania a precizat ca „suntem la jumatatea drumului. Trebuie sa mergem la autorizari de sisteme si mod de lucru. Dar autoritatile sunt foarte deschise.”

„Noul brand va veni inainte de sfarsitul anului. Vom porni undeva la inceputul anului viitor cu o aplicatie mobila pentru persoane fizice. Ulterior ne vom adresa si free lancer-ilor.” a mai precizat Gabriela Nistor.

Plasata intre fintech-uri si bancile traditionale, o institutie de tip neobank este o alternativa in de servicii digitale pe o plaja bancara. Au fost institutii care au plecat la drum complet digital si ulterior au deschis sucursale. Indiferent de modelul urmat, doar 5% dintre ele au inregistrat profit, insa nu mai devreme de anul patru de la momentul lansarii. Care va fi modelul Idea Bank?

„Sunt multe modele la care ne putem uita. Nubank in America Latina este poate cea mai de succes, cu 90 de milioane de clienti. Noi ne uitam in UK, la Starling Bank.”

Spre deosebire de banking-ul traditional, in cazul unei institutii de tip neobank ponderea costurilor fixe este mica, pentru ca se apeleaza foarte mult la servicii de tip banking-as-a-service. Pentru neobanks problemele apar la ceea ce tehnic se cheama „life cicle management & customer support”. „Aici trebuie imbunatatite lucrurile pentru neobanci” spune Nistor.

Vor deveni neobanks bancile traditionale?

Gabriela Nistor crede ca nu. Exemplul Bancii Transilvania este elecvent in acest sens. Desi banca a digitalizat complet o serie de servicii, si probabil ca cel putin o treime dintre clienti sunt activi digitali, nu au fost inchise sucursalele. In schimb, banca a cumparat o banca mai mica pe care o va structura ca pe o institutie complet digitalizata, fara sucursale, pentru clientii nativi digital.

Nici Andrei Stamatian, Director Retail Alternative Distribution Channels la UniCredit BankUnicredit nu crede ca este posibila transformarea in neobanks dar saluta existenta acestora pentru ca a adus competitie, fortand bancile traditionale sa-si imbunatateasca oferta, dar si „obiective in plus„.

„Nu vrem sa devenim un neobank dar vrem sa ne apropiem de ele. Optiunea Bancii Transilvania poate fi un model (…) Este important cand lansam ceva digital sa lucreze cu restul sistemelor. Unicredit va avea full onboarding in trei luni.” a mai precizat Stamatian.

Acest proces de apropiere de neobanks al bancilor traditionale este remarcat si de Lidia Cirstei, COO CEE la FintechOS, care considera ca efectul va fi cresterea gradului de satisfactie al consumatorului final.

Procesul nu este usor pentru ca o neobanca incepe de la zero, pe cand bancile traditionale au sisteme rigide care inhiba inovatia.

Cu toate acestea, „Observam ca ecartul intre banci si neobanks pe inovatie se restrange – prin intermediul platformelor de fintech, care le permite sa modernizeze sistemele core. Observam investitii semnificative pe UX din partea unor banci traditionale.” a declarat Cirstei. Reprezentantul FintechOS mai observa ca se manifesta ca tendinta si „dezvoltarea sucursalelor sustinute digital, prin digitalizarea proceselor repetitive„.

Una peste alta, Cirstei apreciaza ca aparitia neobancilor in Romania – cum este si cazul Revolut – a determinat bancile traditionale sa inceapa sa-si schimbe abordarea de la „product oriented” la organizatii centrate pe nevoile clientilor, cum sunt neobancile.

In toate aceasta dezbatere legata de banci si neobanci, se pune intrebarea cum va arata banca viitorului.

Alexandru Grosu, managing partner la MSG Plaut Romania, o institutie care ajuta bancile sa migreze catre neobanks (au 150 de banci in portofoliu) si vice-versa, considera ca banca viitorului trebuie sa fie „simpla, sigura si sustenabila”.

„Banca viitorului trebuie sa raspunda si la neobanking dar si la traditional” spune Grosu care crede ca diferenta dintre ele este tot mai mica. „Bancile traditionale merg catre simplitate. Este usor acum să faci enrolment.”

Orice serviciu trebuie accesat sigur, de oriunde, oricand iar bancile traditionale fac deja pasi seriosi in acest sens. Problemele vor aparea la partea de sustenabilitate.

Reprezentantul MSG Plaut considera ca „sectorul bancar trebuie sa asigure sustenabilitatea economiei”. Potrivit unui studiu citat de Grosu, 33% dintre organizatiile bancare sunt interesate de sustenabilitate „dar multi nu fac  nimic pentru ca asteapta reglementari care vor veni din 2025.„