[stock-market-ticker symbols="FB;BABA;AMZN;AXP;AAPL;DBD;EEFT;GTO.AS;ING.PA;MA;MGI;NPSNY;NCR;PYPL;005930.KS;SQ;HO.PA;V;WDI.DE;WU;WP" width="100%" palette="financial-light"]

Fostul ministru al comunicatiilor: Iran are capacitatea de a genera atacuri cibernetice de impact major. „Nivelul de alerta national in spatiul cibernetic trebuie sa fie unul ridicat.”

7 ianuarie 2020

articol publicat de Alexandru Petrescu (foto), fost ministru al comunicatiilor, pe contul sau de Facebook

Republica Islamica Iran are capacitatea de a genera atacuri cibernetice de impact major – in contextul escaladarii fara precedent in ultimii ani a conflictului din Orientul Mijlociu, teatrul de razboi cibernetic va avea un rol mai mult decat semnificativ in desfasurarea ostilitatiilor pe termen scurt si mediu.

Mohammad Javad Azari-Jahromi, ministrul iranian al informațiilor și telecomunicațiilor a luat recent o pozitie centrala in planul de retaliere, prin declaratii publice in care ataca direct administratia americana, indicandu-ne ca planul de disputa poate avea o relevanta cu mult peste conflictele anterioare si in mediul virtual de aceasta data.

Statul iranian este recunoscut pentru capabilitatea de a potenta tehnologic generarea de atacuri cibernetice si pentru alte entitati statale, mai mult sau mai putin recunoscute din zona Orientului Mijlociu, prin transfer de capabilitati tehnice, know-how sau prin externalizarea initierii de atacuri cibernetice catre grupari specializate in astfel de demersuri.

Exista o predispozitie evidenta de a genera atacuri cibernetice si in vremuri de aparent armistitiu, elocvent fiind atacul Shamoon, in 2012, asupra Saudi Aramco si asupra institutiilor guvernamentale saudite.

Istoricul Iranului de atacuri in mediul virtual este unul semnficativ, vizand banci americane, precum Bank of America sau New York Stock Exchange si NASDAQ in anul 2012 cat si industria hoteliera prin Sands Casino Hotel in Las Vegas si exemplele pot continua.

Din punct de vedere tactic, atacurile cibernetice au avut drept obiectiv si tarile europene vestice in zona de infrastructura si telecomunicatii in intervalul 2012-2014, un exemplu elocvent fiind atacul DDoS asupra sectorului financiar european in anul 2012. Atacurile vizeaza cu preponderenta infrastructuri critice, capacitățile de productie si sisteme cu interdependenta multi-nationala.

Ca urmarea a acordului nuclear semnat cu administratia Obama, inca din anul 2015, activitatea statului Iran s-a diminuat din punct de vedere al atacurilor cibernetice, dar nu trebuie neglijata posibilitatea infiltrarii in retele relevante ce poate genera repercusiuni inestimabile.

Capacitatea de a actiona in mediul virtual a statului iranian este utilizata si pentru crearea unei infrastructuri pentru diseminarea informatiei utilizabila in scopuri de manipulare, fiind de notorietate deja sarja de „fake news” generos distribuita pe rețelele sociale ce a acompaniat atacul insurgentiilor si militiilor pro-iraniene asupra ambasadei Statelor Unite din Bagdad de la inceputul lui ianuarie 2020.

Iranul navigheaza spatiul virtual pentru a identifica vulnerabilitatile statelor vizate, a ataca infrastructuri vitale si a culege informatii legate de cercetare stiintifica sau anumite persoane cheie.

Romania trece printr-un moment nefast de reconjugare ezitanta si fara viziune a arhitecturii administratiei digitale, exact intr-o perioada cand nivelul de alerta national in spatiul cibernetic trebuie sa fie unul ridicat si acompaniat de o analiza constanta si profunda a trendurilor si incidentelor cibernetice la nivel national.

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Anders Olofsson – former Head of Payments Finastra

Banking 4.0 – „how was the experience for you”

So many people are coming here to Bucharest, people that I see and interact on linkedin and now I get the change to meet them in person. It was like being to the Football World Cup but this was the World Cup on linkedin in payments and open banking.”

Many more interesting quotes in the video below:

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?