Florin Georgescu, prim-viceguvernator BNR: „indatorarea totala a popu­lati­ei de la banci si IFN a intrat intr-o faza de cre­stere accelerata“

Creditele noi acordate de IFN-uri au crescut de trei ori mai mult decât creditele date de bănci, la dobânzi de cel puţin 10 ori mai mari. 712.000 dintre clienţii IFN-urilor, adica aproape jumatate (46%), nu au venituri salariale, dar au credite de 2,5 miliarde de lei, potrivit unei prezentări a prim-vi­ceguvernatorului BNR Florin Georgescu (foto).

Creditele noi acordate populaţiei de instituţiile financiar nebancare (IFN-uri) au avansat ameţitor cu un ritm de 63% în perioada iunie 2016-iunie 2017, de trei ori peste rit­mul de creştere al împrumuturilor noi acor­date de bănci.

Finanţările noi acordate de IFN-uri a cumulat circa 3,7 miliarde de lei în perioada iunie 2016-iunie 2017. Spre comparaţie, în urmă cu zece ani creditele noi acordate de IFN însumau doar 600 mil. lei.

„Ritmul de creştere al creditului nou în ca­zul IFN-urilor de 63% în perioada iunie 2016 – iunie 2017 a fost semnificativ mai ridicat decât cel înregistrat la nivelul băncilor, respectiv 20%, în aceeaşi perioadă. Îndatorarea totală a popu­laţi­ei de la bănci şi IFN a intrat într-o fază de creş­­tere accelerată“, scrie în prezentarea lui Geor­­gescu susţinută la audierea de miercuri din Senat, potrivit ZF.

Stocul creditelor acordate de IFN-uri a ajuns la 26,4 mld. lei în luna iunie a aces­tui an, adică 11% din totalul cre­ditelor din eco­nomie (bănci şi IFN-uri). Un sfert din finanţările IFN-urilor, echi­va­lentul a 6,5 mld. lei a mers către populaţie.

Dobânzile anuale efective (DAE) per­cepute de IFN-uri trec cu uşurinţă peste pragul de 100% în cazul împrumu­tu­rilor în lei pe un an. Pe de altă parte, în ca­zul băncilor DAE pentru creditele de con­sum în lei se situează la circa 10% pe an.

Concret, pentru un împrumut Pro­vi­dent de 3.000 lei pe 70 săptămâni, ni­velul DAE este de 138,44%. Suma to­ta­lă pe care clientul trebuie să o plă­tească este 5.124,86 lei, adică de aproa­pe două ori valoarea creditului primit. În si­tuaţia unor credite pe termen mult mai scurt, de câteva săptămâni, dobânzile anualizate ale IFN-urilor ajung şi la 7.000%, po­tri­vit cal­culelor BNR.

Avântul luat de finan­ţarea IFN-urilor la do­bânzi foarte mari a de­terminat BNR să ia mă­suri. BNR a decis astfel să majoreze din octom­brie ce­rinţa de capi­tal, pro­por­ţional cu riscurile. Con­cret, IFN-urile care vor acorda cre­dite pe o pe­rioa­dă de cel mult 15 zile la o do­bândă de peste 200% vor fi nevoite să ma­joreze ca­pi­ta­lul cu o sumă egală cu două treimi din valoarea cre­ditului acordat.

Cu alte cuvinte, la fiecare 100 de lei împru­mutaţi, IFN-ul trebuie să pună deoparte 67 de lei.

“Se intervine pentru limitarea exceselor”, spune oficialul BNR, citat de profit.ro. “Dacă aceste linii de credit sunt prost administrate și se acordă credite riscante, nu se mai întorc banii la IFN, apare pierderea financiară, se transmite un risc asupra băncii respective – iată ce s-a întâmplat cu banca X – multe persoane nu fac diferența între un IFN și o bancă, având nume apropiate, deja se poate creea o panică la nivelul băncii respective, după aceea se poate extinde la nivelul sistemului”, spune Georgescu.