Florin Danescu, ARB – reactie la adoptarea legii privind plafonarea dobanzilor: „Populismul a refuzat Romaniei un PIB mai mare cu 30%. Acesta este pretul platit in economie de deciziile politice”

Domeniul bancar a intrat în criza creată de pandemia de coronavirus cu îngrijorare şi a sperat că politicul îşi va asuma unele pierderi de imagine pe fondul măsurilor generate de situaţia dată, însă acest lucru nu s-a întâmplat, a declarat Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), in cadrul interventiei sale din cadrul conferintei online „Bancile in pandemie – provocari si oportunitati”, organizata de ziarul Bursa.

Oficialul ARB declară: „Încă de dinainte de criză aveam temeri cu privire la procesele legislative şi la impredictibilitatea pe care o simţeam, şi am avut o speranţă foarte mare că poate măcar de data aceasta politicul nu se va sui pe subiectul actual şi că va renunţa şi va înţelege să îşi asume unele pierderi, chiar de imagine, împotriva populismului, pentru că era momentul să se întâmple lucrul acesta.

Băncile au reacţionat proactiv şi au oferit amânări de rate, înţelegând că îşi reduc veniturile, că îşi pun în pericol chiar pe o perioadă nedeterminată capacitatea de a-şi acoperi costurile – pentru că băncile funcţionează în continuare. Amânarea acestor rate înseamnă să ne asumăm, prin solidaritate cu economia şi din datorie profesională, pierderi sau chiar lipsa fluxului de lichiditate, ceea ce poate fi un lucru foarte important pentru orice industrie bancară. Ne aşteptam ca şi politicul să facă acelaşi lucru şi, prin comparaţie în oglindă cu industria bancară, politicul ar fi trebuit să spună: pierdem şi noi imagine prin deciziile pe care le luăm pentru că luăm decizii economice de data aceasta şi mai puţin politice. În criza aceasta este nevoie specială ca deciziile să fie mai degrabă economice, nu politice. În economie, în momentul de faţă, primează decizia politică, cea care nu are legătură cu actul economic”.

Domnia sa subliniază că în Parlament sunt în prezent circa 10 iniţiative legislative, iar ARB se pronunţă doar în favoarea uneia (cea a semnăturii electronice). Florin Dănescu precizează: „Astăzi sunt în Parlament cam zece iniţiative legislative. Pe una ne-o dorim, pe celelalte nouă le respingem cu toată puterea noastră pentru că sunt atât de periculoase încât şi în afara unei crize, precum cea pe care o traversăm, poate să pună sub semnul întrebării sau chiar în paranteze sau să oprească creditarea. Celelalte nouă merg, aceea pe care o dorim, cea cu privire la semnătura electronică, nu merge. Cam aceasta este concluzia felului în care se aduce sprijin industriei căreia toată lumea îi cere sprjinul astăzi”.

Oficialul ARB menţionează trei dintre iniţiativele legislative în cauză: Legea plafonării dobânzilor, Legea privind cesiunea de creanţe, Legea privind conversia creditelor, şi spune că acestea se bazează pe populism. Domnia sa afirmă: „Cerinţele noastre privesc scoaterea acestor bariere, eliminarea acestor riscuri teribile – plafonarea dobânzilor, a preţurilor industriei bancare în România, eliminarea capacităţii industriei bancare de a-şi curăţa bilanţurile cu privire la cesiunile de creanţe, conversia creditelor, care pune în pericol 40% din portofoliul de credite al populaţiei de a fi considerat la jumătate, la o reevaluare. Ce industrie bancară ar putea face faţă unui asemenea val?”.

Reprezentantul ARB spune că, între 2014 şi 2019, industria bancară a încercat să respingă sau chiar a respins 50 de legi.

„Impredictibilitatea legislativă pune presiune negativă asupra intermedierii financiare (creditele populaţiei şi cele ale companiilor raportate la PIB), care a coborât de la 40% la 25%”, declară domnul Dănescu, subliniind: „Bulgaria are o intermediere de 57%. Dacă proporţia ar fi fost mai mare şi la noi, atunci economia ar fi fost sprijinită astăzi de industria bancară. În condiţii de criză, acest sprijin, acest liant financiar de lichiditate şi flux comercial putea fi aplicat cu o amprentă mai mare”.

Conform domnului Dănescu, societatea de consultanţă KPMG arată că o scădere a creditării populaţiei şi companiilor cu 5% echivalează cu o „necreştere” a PIB cu 2,6%. „În aceste condiţiie, am putea spune că populismul a refuzat României un PIB mai mare cu 30%. Acesta este preţul plătit în economie de deciziile politice, de populism”, menţionează oficialul ARB.

Mai multe detalii ale interventiei oficialului ARB in materialul video de mai jos: