[stock-market-ticker symbols="FB;BABA;AMZN;AXP;AAPL;DBD;EEFT;GTO.AS;ING.PA;MA;MGI;NPSNY;NCR;PYPL;005930.KS;SQ;HO.PA;V;WDI.DE;WU;WP" width="100%" palette="financial-light"]

Finqware – Progresele open banking-ului in Romania depind de calitatea API-urilor, „inca precara”

7 ianuarie 2022

articol scris de Cosmin Cosma, CEO Finqware

Dacă ne uităm la cum a evoluat România în 2021, din perspectiva implementării open banking, putem spune că a fost un an de progrese!


România a avut un început “dificil”, ca să spunem așa. Am fost ultimii care am transpus Directiva Revizuită de Plăți (așa numita PSD2, transpusă prin legea 209/2019), la mai bine de un an de când aveam termen limită de la Comisia Europeană. După transpunere, rămăsesem printre ultimele țări, dacă nu chiar singura, în 2020, în care reglementatorul local, Banca Națională a României, nu autorizase niciun operator terț (TPP).

În fapt, istoria open banking a început în România în septembrie 2020, când liderul pieței, Banca Transilvania, a lansat serviciul Neo Control, în colaborare cu fintech-ul românesc Finqware, făcându-ne mândri că spargem gheața printr-un parteneriat local, înaintea grupurilor bancare mari, regionale, care își promovau de mult timp strategiile și proiectele de open banking, fără însă să și implementeze ceva .

Era prima dată când clienții din România își puteau vedea conturile într-o interfață diferită de cea a băncii la care sunt deschise, prin conexiuni securizate de tip API. Implementarea acoperea 4 bănci locale care puteau fi accesate, iar la scurt timp numărul s-a mărit la 7 bănci interconectate.

Revenind la 2021, acesta a venit cu progrese consistente. În martie 2021, a doua bancă, tot românească, CEC Bank, a lansat serviciu de multibanking, tot intr-o imple­mentare care acoperea inițial doar partea de servicii de informare conturi (Account Information) și cu ajutorul aceluiași furnizor de tehnologie (Finqware). De data asta însă cu un număr extins de bănci, 8 la număr, din prima zi. În scurt timp s-a alaturat și BCR care a lansat, în platforma George, accesul la conturile din 4 bănci prezente în România, pentru a testa prima implementare de open banking din grup(implementare realizată printr-un furnizor de grup din Germania).

Deja din perpectiva implementărilor comerciale, având 3 instituții bancare cu servicii open banking, România depășea, începând cu mai 2021, mai multe țări din regiune (Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Slovenia, Croația, Austria — care au maxim una/două bănci intrate în cursa de implementare open banking).

Cam in aceiași perioadă a venit și o veste bună dinspre Banca Națională a României — se autoriza primul furnizor tert de plăți (TPP). Compania Smart Fintech a devenit prima care a trecut de furcile caudine ale birocrației de autorizare. Cu un prim jucător autorizat, inițial doar pentru servicii de inițiere plăți, se poate spune că România începe să aibă entități locale care sunt pregătite să intre în cursa lansării de servicii, într-un segment unde sunt mai multe zeci de operatori deja notificați către BNR, care intenționează să lanseze servicii de open banking pe teritoriul Romaniei.

Progresele au continual în iunie 2021 cu lansarea primei implementări live a opțiunii de inițiere de plăți, de data aceasta fiind CEC Bank cea care a spart gheața, cu aceeași tehnologie Finqware. Pentru prima oara, un client al CEC, putea sa facă plați dintr-un cont al altei bănci, fără aplicația acesteia, cardul atașat contului sau vizită în sucursală. Un lucru nemaivăzut până atunci, dar pe care ne pregătim să îl vedem din ce in ce mai des în 2022.

Plecând de la aceste mișcări importante din 2021, 2022 are șansele să fie un an important cu multe progrese în open banking-ul local. Lipsurile sunt încă date de calitatea precară a interfețelor bancare, în primul rând. Ne așteptăm la un mesaj mai consistent din partea reglementatorului că aceste interfețe API trebuie să aibă calitatea și suportul similar cu orice interfață digitală a băncii și că trebuie să fie niște instrumente de accesare a serviciilor pe care clienții, atât consumatori cît și companii, să se bazeze.

Dacă ne facem cu toții treaba, bănci, fintech-uri și reglementatori, clienții din România vor avea în final de cîștigat în 2022, beneficiind de open banking într-un mod mai consistent.

(articol publicat în numărul din Decembrie 2021 al revistei Piața Financiară, în varianta print)

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Anders Olofsson – former Head of Payments Finastra

Banking 4.0 – „how was the experience for you”

So many people are coming here to Bucharest, people that I see and interact on linkedin and now I get the change to meet them in person. It was like being to the Football World Cup but this was the World Cup on linkedin in payments and open banking.”

Many more interesting quotes in the video below:

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?