Fara educatie financiara „investițiile continuă să fie percepute ca niște teritorii străine” chiar si pentru clasa de mijloc urbana, educata: doar 1 din 10 deține acțiuni, procent comparabil cu achizitia criptomonedelor! – studiu

Aproape 60% dintre români economisesc sume foarte mici, mai puțin de 10% din venit, iar investițiile continuă să fie percepute ca niște teritorii străine: doar 1 din 10 deține acțiuni. Eșantionul participantilor la studiu este „reprezentativ pentru populația digitalizată din România, preponderent clasa de mijloc urbană, educată și activă profesional.

Banca Comercială Română (BCR) lansează astăzi, la Destiny Park, cel de-al doilea val al studiului național despre alfabetizarea financiară, realizat în parteneriat cu BrandBerry. Dacă în 2023 3 din 4 români se declarau puțin sau deloc pregătiți financiar, ediția 2025 arată că mentalitatea începe să se schimbe: românii nu doar că vorbesc mai deschis despre bani, dar transformă planificarea într-o rutină și caută ghidaj profesionist înainte de a lua decizii importante.

La valul 1, studiul arăta o Românie blocată în „tăcerea despre bani”, cu 75% dintre respondenți declarându-se nepregătiți financiar. Valul 2, publicat azi, surprinde primele mișcări reale: discuții mai dese, interes pentru planuri pe termen lung și un apetit clar pentru ghidaj profesionist. Dar evoluția nu e uniformă, iar decalajele se văd în continuare.

Concret, noul studiu arată că 7 din 10 români discută lunar despre buget, iar peste jumătate vorbesc constant despre independență financiară. Economisirea pentru achiziții majore urcă cu 11,7% față de 2023, iar pensia devine subiect recurent în familie (+10,2%).

Deși doar 15 % dintre respondenți au urmat un curs de educație financiară, riscul de fraudă se înjumătățește în rândul acestora, iar două treimi își schimbă deja comportamentul: bugetează mai riguros, economisesc regulat și își constituie fonduri de urgență. Încrederea în băncile comerciale crește la 55,3%, iar etichetarea lor ca ”riscante” coboară la 4%. Totuși, 41% dintre români încă preferă interacțiunea umană pentru decizii financiare complexe.

Reziliența financiară crește ușor, dar persistă un paradox: 59% spun că pot pune deoparte cel mult 10% din venit, iar bancarizarea este aproape universală (88,1% au cont curent). Apetitul pentru investiții rămâne într-o zonă scăzută – doar 12,3% dețin acțiuni și 8,9% criptomonede – iar lipsa capitalului și a cunoștințelor aplicate ține majoritatea departe de oportunități esențiale.

Romulus Oprica, sociolog și fondator BrandBerry: „În doar doi ani, anxietatea financiară cedează locul dialogului și acțiunii. Tot mai mulți români vorbesc despre bani în familie, caută sprijin profesionist și își construiesc o minimă rezervă de siguranță. În 2023, mulți recunoșteau că nu știu de unde să înceapă. În 2025, vedem că încep. Nu toți în același ritm, nu toți cu aceleași resurse – dar important e că au făcut primul pas.

Totuși, cifrele ne arată și unde rămânem vulnerabili. Aproape 60% dintre români economisesc sume foarte mici, mai puțin de 10% din venit, iar investițiile continuă să fie percepute ca niște teritorii străine: doar 1 din 10 deține acțiuni. Este clar că decalajul nu se va închide fără intervenție – iar educația financiară trebuie să fie acea intervenție.”

Alfabetizare financiară la Destiny Park

Educația financiară începe devreme. Destiny Park este un „oraș magic” pentru copiii între 3 și 14 ani, bazat pe „edutainment”: cei mici împrumută roluri de adulți, sunt plătiți cu Magic Bani pentru „munca” lor și îi cheltuiesc pe activități distractive. Primul lor drum este la Agenția BCR din parc, unde transformă un cec în Magic Bani și descoperă, prin joc, cum funcționează economia.

Lansarea studiului în acest loc subliniază că alfabetizarea financiară trebuie să înceapă din copilărie, ca fundație pentru un viitor adult responsabil.

____________

„Raportul privind alfabetizarea financiară 2025” a fost realizat de Asociația Brașov 2050 și impact2050, în parteneriat cu BrandBerry, pe un eșantion reprezentativ de 1.244 de adulți conectați digital. Rezultatele reflectă tendințele comportamentale și atitudinale ale populației urbane din România în 2025.

Pentru eșantionul final ponderat, marja maximă de eroare calculată este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%, ceea ce conferă o robustețe statistică ridicată concluziilor raportate. Este esențial de subliniat caracteristica fundamentală a universului cercetat: eșantionul este „reprezentativ pentru populația digitalizată din România, preponderent clasa de mijloc urbană, educată și activă profesional”. Această definiție are implicații majore asupra interpretării rezultatelor și limitează generalizarea acestora la nivelul întregii populații a țării.

Din punct de vedere socio-demografic, populația studiată reprezintă 62.7% din populația generală a țării, ~70% din populația activă și este responsabilă de producerea a cel puțin 75% din PIB-ul României.

Eșantionul exclude segmentele de populație care sunt, cel mai probabil, cele mai vulnerabile din punct de vedere financiar: populația din mediul rural, persoanele cu un nivel scăzut de digitalizare, cele cu venituri mici și un nivel de educație inferior. Aceste grupuri se confruntă, fără îndoială, cu provocări financiare mult mai mari decât cele reflectate în acest studiu.

Prin urmare, concluziile prezentate, deși valide și robuste pentru stratul social analizat, oferă o imagine inerent optimistă a realității financiare naționale. Raportul de față reprezintă o radiografie detaliată a sănătății financiare a motorului economiei moderne, clasa de mijloc urbană, și nu a întregii societăți românești.