Eugen Radulescu, BNR: „Exista posibilitatea sa ajungem la nevoia de corectii care vor fi dureroase. Vor insemna scaderi ale nivelului de trai.”

„Daca vom avea in continuare o inflatie mai ridicata decat a altora, exista riscul ca acest curs sa nu mai poata ramane acolo unde este. Iar daca cursul valutar incepe sa se miste exista posibilitatea sa ajungem la nevoia de corectii care vor fi dureroase. Vor insemna scaderi ale nivelului de trai.” – a declarat Eugen Radulescu, director Directia Stabilitate BNR, in cadrul ZF Bankers.

In continuare prezentam cele mai importante declaratii ale reprezentantului BNR.

Datoria publica din bilanturile bancilor

„Sectorul bancar are o expunere mult prea mare pe datoria publica. Asta inseamna ca spatiul pentru cresterea datoriei publice in sistemul bancar este mic iar bancile au deja pierderi contabile, nu sunt pierderi autentice, din cauza marcarii la piata, ca urmare a cresterii dobanzilor.

Expunerea sectorului bancar fata de administratia publica este cea mai ridicata in Romania, undeva la 25% din PIB, dintre toate tarile din zona cu care ne comparam si incomparabil mai mare fata de UE. Prin administratie publica intelegand datoria publica din bilanturile bancilor. Garantiile nu sunt cuprinse aici. Polonia si Ungaria sunt singurele tari mai aproape de noi, adica tarile care au ceva dificultati.”

Intermedierea financiara

„Romania are cel mai scazut nivel al intermedierii financiare din UE. Abia trecem cu activele de 50% din PIB, jumatate fata de Polonia si Bulgaria, si undeva la un sfert fata de media UE.

Aici este o chestiune complicata si foarte dificil de rezolvat, fara modificari structurale majore. Intre lucrurile la care ma gandesc ca trebuie sa se intample pentru a schimba ceva este modificarea comportamentului investitorilor, care continua sa-si imprumute intreprinderile in loc sa le capitalizeze, ceea ce ii face complet neeligibil pentru creditare.

Creditele neperformante

„Unul dintre domeniiile unde stam bine, chiar mai bine decat puteam sa ne imaginam acum cativa ani, este rata creditelor neperformante. Am reusit sa coboram de undeva de la 20% in 2014, la trei si ceva in prezent. Scaderea din ultimul an si jumatate se datoreaza faptului ca am avut o crestere a creditului mai mare decat a creditului neperformant. Gradul de acoperire cu provizioane este unul dintre cele mai ridicate din UE.„

„Noi am limitat in 2019 gradul de indatorare la 45%. Intre decembrie 2018 si decembrie 2021 am avut o scadere a nivelului de indatorare, de la 45% la 36%. Ce inseamna asta? Cetateanul poate sa suporte mai usor socurile, le poate duce. Iar rata de neperformanta a scazut de la 4,63% la 3,16% in acelasi interval de timp.„

Productivitatea muncii in sistemul bancar

„Avem o schimbare semnificativa a comportamentului activitatii bancare. Numarul unitatilor bancare a scazut an de an, ca si numarul de angajati din sectorul bancar, ceea ce a facut ca intr-un interval de numai patru ani productivitatea muncii in sistemul bancar – masurata ca total active pe salariat – sa creasca cu aproape 60%. Nu avem o alta industrie cu performante atat de bune.”

„Avem un alt indicator care arata bine, deja arata prea bine, ar trebui sa se mai schimbe putin, raportul dintre credite si depozite in sistemul bancar. Din anul 2000 incoace am avut o crestere a acestui raport, pana am depasit 120% la momentul intrarii in UE, pentru ca in prezent sa fim undeva la 70%.”

Moratoriul

„Noi spunem ca suntem primii care am facut treaba asta. Desi toate tarile au costuri ale energiei care au explodat, nicio alta tara europeana nu a mai facut pana acum asa ceva. Se mai pregateste Polonia.

Nu toti debitorii au nevoie in acest moment de moratoriu. Unii ar putea sa se descurce si sfatul pe care il dau eu calduros este ca oamenii sa nu se repeada sa apeleze la moratoriu din cauza ca inca nu am trecut varful complicatiilor situatiei. Dobanzile pot in continuare sa creasca iar in martie anul viitor ar trebui sa creasca – foarte mult – si pretul energiei. Cum ne descurcam atunci, daca tragem acum toate gloantele pe care le avem.

Moratoriul este o forma de ajutorare pe termen scurt. Mai incolo s-ar putea sa fie cu mult mai complicat.„

Politicile macroeconomice

„Situatia este foarte complicata. Am avut o lunga perioada de timp in care, pe plan mondial, inflatia a fost scazuta. Acest lucru a facut ca atat criza din 2008-2009 cat si criza Covid sa fie depasite cu politici relaxate, fiscale si monetare. Acest lucru a fost posibil din cauza ca nu am avut inflatie. Acum nu mai este posibil.

Daca am fi avut politici mai restrictive in trecut probabil ca nu am fi avut rezultate macroeconomice mai bune. Ceea ce s-a intamplat este ca, unele tari, iar Romania nu este o exceptie de la regula, s-au bucurat de conditiile acelea cu prea multa ingaduinta si au amanat adoptarea unor masuri care trebuia sa fie adoptate pentru restabilirea unor echilibre.

Unde suntem? Risc semnificativ de stagflatie

„Cine s-ar fi asteptat ca UE sa aiba o inflatie de 9%? Uite ca o are. Sunt tari in UE, mai mici, care o rata a inflatiei de 20%. Dar nu trebuie sa bruscam economia.

Peste tot in zona euro lucrurile sunt aruncate in aer. Avem multiple crize in desfasurare: criza energetica, diverse crize de materii prime, avem criza pe care o reprezinta razboiul din Ucraina. De aceea, in momentul de fata avem doua probleme majore la nivel mondial. Incertitudinile privind caracterul tranzitoriu al inflatiei. Nu mai suntem asa de siguri, cum eram acum un an, ca inflatia o sa fie asa un pic si dupa aceea se intoarce la loc. De aceea si politicile monetare nu mai pot sa fie asa cum erau anul trecut pe vremea aceasta.

Dar cel mai serios este ca avem un risc semnificativ de stagflatie, la nivel mondial. De aceea, bancile centrale au declansat procesul de crestere a dobanzilor. Nu prea repede, pentru ca ar putea sa declanseze ele insele o recesiune. Dar nici prea lent pentru a nu atrage inflamarea inflatiei si deprecierea cursului.

Ceea ce este clar pentru toata lumea este ca stimularea cererii prin politici fiscale este un lux care nu mai poate continua. Dar, avem diferente foarte mari intre tari. In primul rand pentru ca accesul la piata financiara internationala este diferit de la o tara la alta iar adancimea dezechilibrelor macroeconomice este si ea diferita.

Cursul valutar

„Mai am acest grafic, cel mai frumos la care ne putem uita. El arata cum se misca cursul leului, raportat la cursul celorlalte monede din zona noastra. Noi avem o linie aproape dreapta (n.r. cea rosie) a cursului valutar. Cea mai ampla miscare este la forintul unguresc. De ce este miscarea atat de abrupta la forint? In primul rand, pentru ca ei nu au PNRR. Au avut politici care s-au opus cu vehementa politicilor UE si acum incep sa plateasca pentru asta.

Stabilitatea cursului este data de intrarile de capital in tara sau de BNR, care „tine” cursul?

„Hai sa ne uitam la rezerva valutara. Nu poti sa tii cursul decat vanzand valuta. Sau, mai poti sa tii cursul reducand lichiditatea din piata. Vanzarea de valuta are loc, dar in conditiile in care rezerva valutara continua sa creasca. Atunci, cum se poate spune ca BNR tine cursul? Lichiditatea tinuta sub control ajuta la fenomenul acesta dar toate acestea sunt lucruri marginale, nu esentiale.

Faptul ca avem o crestere a rezervelor valutare este unul dintre factorii de confort. In Ungaria, unde am vazut ce s-a intamplat cu forintul, ei au crescut dobanzile cu frenezie, pentru ca nu mai pot sa stapaneasca cursul. Si asta pentru ca oamenii nu mai au incredere. Si nu ma refer la oamenii de pe strada, ci la investitori.

Stabilitatea cursului valutar este unul dintre factorii esentiali care ne tin la suprafata. Dar, daca vom avea in continuare o inflatie mai ridicata decat a altora, exista riscul ca acest curs sa nu mai poata ramane acolo unde este. Iar daca cursul valutar incepe sa se miste exista posibilitatea sa ajungem la nevoia de corectii care vor fi dureroase. Vor insemna scaderi ale nivelului de trai. Sa nu uitam ca deocamdata, chiar daca inflatia este ridicata, cresterea veniturilor a fost oarecum comparabila cu inflatia in asa fel incat, in momentul de fata nu avem o scadere a nivelului de trai.

Dureri mari pe care le avem – deficitele gemene

„In cazul deficitului bugetar stam cel mai rau din toata UE (n.r. banda rosie din grafic este Romania). Singura tara care se mai apropie putin de noi, in materie de deficit bugetar, este Ungaria. Nici perspectiva pentru 2022 si 2023 asa cum o evalueaza UE nu este foarte stralucita. Iar in momentul in care ajungi la deficite bugetare care stau in jurul a 6-7% din PIB, cand noi avem venituri bugetare curente (n.r. veniturile fiscale) la 26% din PIB, deficitul este imens. Este foarte greu de dus.

„Avem in acelasi timp deficitul de cont curent, care de asemenea este cel mai ridicat, si inca la mare distanta, fata de toate celelalte tari. Ce inseamna asta? Romania are o absorbtie interna, o cerere interna care este foarte vioaie. Deficitul extern este in fiecare din acesti ani mai mic decat deficitul bugetar. Asta inseamna ca tot deficitul extern pe care il avem, il avem din cauza deficitului bugetar. Rezolvam problema deficitului bugetar, am rezolvat problema deficitului extern.

Stam pe deficite mari de multi ani. Putem trai situatia Greciei?

„Grecia a trait 20 de ani pe datorii. Si a venit ziua in care creditorii au tras linie. In cazul nostru, ne uitam la cifre si vedem ca distanta este imensa. Ei erau la 250% datorie publica in PIB. Nici vorba sa ajungem acolo. Totusi, faptul ca de 10 ani o ducem in felul acesta nu inseamna ca o mai ducem 10 ani. Daca nu avem corectii in viitorul apropiat, nu o mai ducem 10 ani. Atentie! Pana la urma problema pe care o avem nu este neaparat a balantei de plati. Este a deficitului public. Aceasta este marea problema pe care o avem in momentul de fata. Daca nu rezolvam aceasta problema – asta nu inseamna ca trebuie sa avem o oprire brusca – dar o tendinta de scadere …

Temerea mea cea mai mare este ca va fi foarte dificil ca reducerea deficitului public sa se faca fara sa fie bruscata economia intr-un fel. Daca se poate, cat mai putine cresteri de taxe si de impozite si cat mai multe reajustari, eliminarea unor privilegii absurde.

PNRR – un miracol pentru dezvoltarea economica a Romaniei

„Este un alt motiv pentru care militez pentru maximum de prudenta in ceea ce priveste deficitul bugetar si pentru reducerea acestuia inainte ca piata sa forteze guvernul sa reduca deficitul bugetar. Exista doua scenarii. Este scenariul in care autoritatile romanesti iau decizii care nu vor fi populare pe termen scurt, pentru a reduce deficitele si exista situatia in care guvernul si autoritatile publice se misca mai incet si piata poate sa faca cum a facut in 2010 cand guvernul Boc a platit dupa aceea cu scaunul si cu pozitia politica pentru ca a adoptat deciziile impuse de creditori in ultimul moment.

Daca aceste decizii erau luate in ianuarie 2010, in loc sa fie luate in iulie sau in august 2010, ar fi fost cu mult mai putin drastice. Inca nu suntem in aceeasi situatie. Exista si un element de lumina in tot acest scenariu: PNRR-ul. Acest program este motivul pentru care si ratingul de tara a fost chiar putin imbunatatit: am trecut de la outlook negativ la outlook stabil. Motivul esential pentru asta este ca exista PNRR, ca intra cateva miliarde de euro, au intrat deja, si sa vedem daca autoritatile romane vor fi capabile sa duca la bun sfarsit acest program care este un adevarat miracol pentru dezvoltarea Romaniei.„