Efectele scaderii comisioanelor de interchange

Parlamentul European a aprobat regulamentul in martie a.c., Consiliul Ministrilor a aprobat si el pe 20 aprilie, urmeaza publicarea sa in mai a.c. si intrarea lui in vigoare la 6 luni de la publicare. Asadar, cel tarziu in decembrie 2015, comisioanele pe care o banca acceptatoare le plateste (la fiecare tranzactie) bancii emitente a cardului vor scadea de la peste 1% la numai 0,2% pe cardurile de debit si 0,3% pe cardurile de credit, comisioane neaplicabile insa pentru cardurile business.
In mod evident vom asista la o scadere dramatica a veniturilor, ceea ce conduce la o serie de intrebari:
. cum se vor replia bancile astfel incat sa suplimenteze aceasta scadere – ce si unde pot creste?
. va creste reteaua de comercianti acceptatori ca urmare a scaderii interchange-ului?
. vom asista la remodelarea ofertei de produse?
. vor renunta unele banci la aceasta linie de business sau vor aparea noi jucatori in piata?
. cine va mai investi in tehnologie – o vor face hipermarcheturile, interesate de promovarea contactless, din economiile rezultate in urma scaderii interchange-ului?

Sunt doar cateva dintre efectele posibile. Iata si cateva raspunsuri din partea actorilor implicati:

Catalin Cretu – Subregional Manager, Romania, Croatia, Slovenia, Visa Europe
Efecte pe venituri
„Scaderea de 5 ori a comisionului pentru interchange va avea un impact tectonic asupra industriei. Scaderea va fi masiva si va fi brusca. Impactul este universal pentru ca fiecare banca obtinea venituri din interchange. Pe fondul acestor scaderi masive de venituri, bancile mici si mijlocii care nu au aceasta activitate de acceptare vor fi puse intr-o situatie foarte delicata pentru ca li se diminueaza semnificativ principala sursa de venituri din care isi sustineau acest business.
Anticipam ca destul de multe banci probabil ca nu vor mai gasi „business case-ul” pentru aceasta activitate. Efectul va fi diferit functie de marimea si nivelul de investitie in piata. Daca vor dori sa tina acest business in viata, bancile vor trebui sa gaseasca alte surse de venituri iar o masura este cresterea anumitor fee-uri.”

Efecte pentru investitii
„Pana acum bancile puteau face investitii semnificative in tehnologie si promovarea beneficiilor cardurilor. Produsele noi necesita investitii masive, mai ales la inceput pana prinzi masa critica astfel incat costul per unitate sa scada. O banca importanta dintr-o alta piata de care ma ocup m-a intrebat de ce sa mai investesc in contactless in conditiile in care mi se micsoreaza foarte mult veniturile din fiecare tranzactie. 0,2% aplicat la o tranzactie contactless de 5 lei este nimic. Faci treaba aproape gratis. Deci impactul este foarte mare cu posibile efecte radicale.
S-ar putea ca adoptarea noilor tehnologii sa fie mult mai greoaie, mult mai inceata, pentru ca bancile vor astepta ca preturile acestor tehnologii sa scada pe masura ce alte banci mai bogate din Europe de Vest fac aceste investitii.”

Efecte consumatori
„Un alt efect este polarizarea pietei in jurul bancilor mari, care pot compensa aceasta pierdere, efect pe care nu cred ca il intentiona Comisia Europeana. Ce o sa faca bancile? Trebuie sa intelegem ca nu sunt multe solutii. O posibila solutie este sa ofere produse foarte simple si foarte ieftine ceea ce inseamna ca o serie de beneficii pentru utilizatori (discount-uri, loialitati) vor fi prezente mai putin sau deloc. Pentru ca acestea costa si nu vor mai putea fi sustinute din business.
Așadar, consumatorii vor fi pusi in fata unor oferte mult mai sarace. Clientul va hotara daca mai ia un produs care nu-i ofera nimic dar la un cost derizoriu sau dacă vrea si ceva beneficii, si atunci va plati mai mult. In final, clientul ar trebui sa primeasca aceasta scadere din veniturile bancilor prin comercianti. Acesta a fost argumentul Comisiei Europene: scadeti costul acceptarii platii cu cardul si clientii nostri vor accesa produse mai ieftine la raft. Cine va controla si valida ca, in final, consumatorul castiga ceva? Nu exista nimeni.”

Efecte comercianti
„Foarte sigur este faptul ca, in urma aplicarii masurii, comerciantii vor castiga. In urma unor calcule, vorbim de 6 mld. Euro la nivel european. Nu exista dubii, pentru ca s-a putut estima scaderea costului acceptarii. Comerciantii ne spun ca in conditiile in care vor scadea costurile de acceptare, vor promova plata cu cardul. Hai sa vedem.
Exista asteptarea ca vor accepta cardul la plata comercianti care pana acum nu au facut acest lucru. Este adevarat ca ne asteptam ca volumele sa creasca in conditiile in care in Romania, spre deosebire de Marea Britanie, suprataxarea nu este legala. In contextul nou, suprataxarea nu va putea fi facuta pe aceste produse reglementate: cardurile de debit si de credit. Va putea fi insa facuta pentru cardurile de business.
De asemenea, exista si un mare potential de confuzie pentru ca, comerciantii vor putea refuza carduri, (n.r. fiind la latitudinea lor ce tipuri de carduri vor accepta la plata).”

Oportunitati
„Exista posibilitatea ca volumele sa creasca. Avem o nisa foarte mare, cea a platii utilitatilor care pana acum a fost destul de sugrumata pentru ca se considerau prea mari comisoanele percepute de banci. Daca nici acum nu pot accepta cardul la plata inseamna ca aceste companii de utilitati au o mare problema cu electronizarea platilor. Cine nu va mai accepta plata cu cardul de acum inainte putem sa ne intrebam foarte clar de ce nu doreste o fluidizare/electronizare a fluxurilor de bani catre firma sa. Cine s-ar mai putea opune acestei transparentizari a incasarilor? Aici intram clar in discutii de evaziune fiscala si economie subterana. La nivelul la care va scadea costul acceptarii la plata a cardurilor singurii care se vor mai opune la plata prin card credem ca vor fi in mare masura cei care nu doresc sa aiba aceasta transparentizare a banilor care le intra in firma.
Estimam ca se va deschide foarte mult acceptarea catre comerciantii mici si mijlocii, cu utilitati si cu ecommerce, care va fi o oportunitate importanta. Ambele inseamna 4-5miliarde de euro/an.
Speram ca vom putea sa dezvoltam acest business pentru ca, sa nu uitam, in Romania economia subterana reprezinta un mare procent din PIB, respectiv 28%. Iar platile electronice reprezinta un aliat extraordinar in lupta cu economia subterana.”

Concluzie
„Acest business se afla la o rascruce existentiala pentru ca urmeaza sa vedem cine ramane si cum se va adapta dar cred ca, in continuare, clientii vor plati pentru produse bune care vor aduce beneficii concrete. Produsele care vor oferi beneficii importante – chiar daca vor costa mai mult – vor fi in continuare cumparate de catre clienti daca raspund unor nevoi. Aici este masura in care industria si fiecare banca poate sa continue aceasta alergare si sa se adapteze din mers. Nu este deloc usor. Multe necunoscute inca dar exista o luminita. Depinde foarte mult de capacitatea de adaptare la acest nou ecosistem.”

Ruxandra Avram – sef serviciu Directia Stabilitate Financiara din BNR
„Activitatea bancii nu este activitate de carduri, ci de prestare de servicii financiare si in bilanturile bancilor nu am vazut sa fie pierdere. In general sunt profituri, ceea ce inseamna ca, potrivit legislatiei, exista posibilitatea de a incrucisa activitatile la nivelul bancilor astfel incat banca sa devina profitabila”.
„Daca incepem sa ne plangem si discutam despre iesirea de pe piata a unor banci mici, despre limitarea produselor si a dezvoltarii ulterioare, s-ar putea sa ajungem intr-o situatie pe care nu o vom mai putea controla. (…) Este foarte posibil ca, daca opozitia dumneavoastra de a dezvolta, de a cauta in continuare sursele necesare pentru a dezvolta piata cardurilor va fi franata, sa nu cumva sa ne trezim in doi-trei ani cu banci din tari care sunt dezvoltate din perspectiva instrumentelor de plata electronica, care vor veni fara probleme, printr-o simpla notificare, sa-si prezinte serviciile pe teritoriul Romaniei”.

Andrei Liviu Stamatian, prim vicepresedinte al CEC Bank
„Este limpede ca golul ramas in veniturile bancilor acceptatoare va trebui suplinit cumva din alte surse. Nu este exclus ca bancile sa gaseasca, in compensatie, alte variante de a comisiona operatiunile bancare. Cert e ca bancile mari vor continua sa inoveze si sa promoveze tehnologii noi, cele mai afectate fiind bancile medii si mici. Clientii vor avea, probabil, in viitorul apropiat, fie oferte de carduri relativ ieftine, cu beneficii atasate minime sau chiar lipsa, fie produse mai sofisticate, dar cu preturi mai mari”.

Adrian Chichita – directorul Departamentului de carduri, din cadrul OTP Bank Romania
„Cred ca multa vreme bancile au fost prea ocupate cu alte probleme, neavand timp sa se concentreze pe plusvaloarea neta pe care o aduc clientii care isi primesc regulat, pe cardurile bancilor, salariile lunare. Pachetele stimulative pe care acum bancile le lanseaza in avantajul celor care aleg sa-si primeasca drepturile salariale pe cardul bancii respective suna foarte tentant pentru detinatori (comisioane zero de emitere, de administrare si de retragere de numerar la ATM, dobanzi preferentiale la credite etc), dar aduc beneficii si bancilor – fonduri suplimentare rulate de banca, o mai buna cunoastere a clientelei, fidelizare, oportunitati de cross-selling etc. Va fi interesant ce urmeaza!”

Vom reveni in curand si cu alte opinii …