Efectele inteligentei artificiale vazute de un bancher central

Bancile centrale se uita din ce in ce mai mult la oportunitatile oferite de inteligenta artificiala, nu doar in domeniul modelarii. Sunt zeci de banci centrale care utilizeaza aceasta noua tehnologie in diverse domenii, inclusiv supraveghere, prin colectarea informatiilor si analizarea acestora, mai ales cand apar suspiciuni pentru identificarea tranzactiilor mai neobisnuite, a declarat in cadrul conferintei Future Banking Csaba Balint, membru CA al BNR. 

Oficialul BNR nu a precizat daca si banca centrala a Romaniei are initiative in acest sens dar se pare ca exista interes pentru documentare. „Mi-am printat o lista cu bancile centrale care deja utilizeaza inteligenta artificiala”.

AI deschide multe oportunitati, poate oferi un plus de productivitate benefic la nivel macroeconomic, dar exista si un impact in domeniul pietei muncii. „De obicei, noile tehnologiile creeaza locuri de munca. In acelasi timp exista o parte din societate care este mai vulnerabila, cei care se adapteaza mai greu la acest nou context. Aici trebuie sa fim atenti pentru reorientare si adaptare mai usor la aceste tehnologii noi si schimbari rapide.„

In acest context, Csaba Balint a fost intrebat daca un „robo advisor” l-ar putea inlocui in Consiliul de Administratie. „Pe un orizont de 20 de ani nu vad. Nu vad cum societatea ar putea accepta ca altcineva decat un om sa-si asume astfel de responsabilitati.„

Oficialul BNR este rezervat si in ceea ce priveste utilizarea inteligentei artificiale pentru recomandari in domeniul investitiilor financiare. „As fi precaut. Daca vorbim de investitii este important sa nu predam controlul absolut.”

Reprezentantul bancii centrale a comentat si maniera in care ne aparam de efectele nocive ale inteligentei artificiale, fenomenul „deep fake” (generarea de continut falsificat cu ajutorul inteligentei artificiale – inregistrari video sau audio ce par reale desi sunt create artificial).

„Cu multa atentie. O foarfeca ar putea sa fie un instrument foart util in mainile unui croitor dar nu vrem sa o dam in mainile unui copil. Este important pe mainile cui ajung aceste tehnologii noi.”

In lipsa educatiei, oamenii nu (mai) pot distinge intre o stire reala si una falsa iar „deep fake-ul” poate crea mari probleme la nivelul intregii societati, pe masura ce oamenii interactioneaza direct tot mai putin pentru ca petrec tot mai mult timp pe retelele de socializare.

„Daca ne uitam la retelele de socializare constatam ca incepem sa fim dependenti. Odata ce am dat un clic pe o stire, vom primi mesaje asemanatoare. Fara sa tinem legatura unii cu ceilalti exista riscul sa intram intr-o bula informationala. Si acest fenomen poate contribui la cresterea tensiunilor in societate. Vedem aceste efecte, aceste tensiuni, in SUA.„