Dupa 2008, Romania a trecut prin ani de recesiune economica, cu 700.000 de locuri de munca pierdute si cu taieri de salarii severe. Cum se explica faptul ca volumele pe carduri au continuat sa creasca?

15 mai 2014

COMENTARII
portret
SERGIU CONE –
CEO NOCASH CAPITAL CONSULT

„Cresterea volumelor este relativa intrucat daca exprimam in Euro sumele tranzactionate, se constata ca in primii doi ani de criza s-a inregistrat o scadere fata de nivelul consemnat in 2008, cresterea fiind reluata abia din 2011 (vezi grafic).
Cu toate acestea, anomalia economica ramane, avand in vedere ca pe carduri s-au tranzactionat cu 7,5 mld. Euro mai mult in 2013 fata de 2008, iar numarul mediu al angajatilor din sistem a scazut – in aceeasi perioada – cu 700.000 (de la 5 mil. in 2008, la 4,3 in 2013).

volume anuale pe card

Sursa: BNR

evolutia numarului mediu de salariati

Sursa: Ziarul Financiar

Pot fi mai multe explicatii, cel putin teoretice.

In primul rand, au fost atrase noi categorii de clienti si ma gandesc aici in principal la pensionari. In acest moment, aproape unul din trei pensionari nu mai apeleaza la postas pentru primirea pensiei ci la cardul bancar. Un exemplu in acest sens este judetul Olt, unde din cei aproximativ 120.000 de pensionari, 34.325 au optat pentru varianta primirii pensiei pe card, potrivit gazetanoua.ro.

La nivel national, conform datelor Casei Nationale de Pensii Publice, din cei 5,2 milioane de pensionari, aproximativ 3,7 milioane de pensionari primesc pensia prin Poştă iar 1,5 milioane prin intermediul cardurilor bancare. Fata de 2008, numarul pensionarilor posesori de card s-a dublat. La o pensie medie de 811 RON (cat se inregistra in trim.IV 2013) – adica 183 Euro, aceasta inseamna un plus de 1,6 mld. Euro pe card in 2013 fata de 2008.

De asemenea, tot la capitolul noi clienti, este de mentionat faptul ca a crescut numarul firmelor care au inceput sa-si faca achizitiile folosind carduri de business. Practic in aceasta perioada, numarul acestor produse aproape ca s-a dublat si el – de la 300.000 carduri in 2008 la 500.000 in 2013 – iar volumele tranzactionate au crescut semnificativ ajungand sa depaseasca 15% din sumele totale tranzactionate pe toate cardurile valide aflate in circulatie. Or aceasta evolutie mai inseamna un plus de 3 mld. Euro cheltuiti pe card fata de 2008.

In al doilea rand, putem sa luam in calcul si varianta ca ofertele pe card au atras bani din economia subterana. Toate aceste programe de bonusuri si „cash back”, care pot ajunge pana la 2% din suma tranzactionata pe card, la care se adauga posibilitatea de plata in tot mai multe rate de la un numar de comercianti si el in crestere, nu aveau cum sa ramana fara ecou in randul clientelei, care a trecut la utilizarea cardurilor. Iar acest lucru se vede cel mai bine in cresterea spectaculoasa a numarului de tranzactii comerciale in conditiile in care portofoliul de carduri active a ramas comparabil.

Nu in ultimul rand, este de bun simt sa acceptam ca lumea s-a mai familiarizat cu tehnologia si nu-i mai este teama sa o utilizeze. Cine ar fi crezut de exemplu, inainte de declansarea crizei, cand romanul inca nu stia ce este un smartphone sau o tableta, ca aceste terminale mobile vor conta foarte mult in procesul de achizitie online. Or datele Netopia releva faptul ca, romanul a depasit obstacolul tehnologiei/teama in utilizarea ei, astfel ca aproximativ 14% dintre tranzactiile de comert electronic sunt initiate de pe astfel de terminale mobile.”

Adauga comentariu

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Jan Schildbach – Analyst Deutsche Bank


„Though Libra has met with fierce resistance from central banks and supervisory authorities and might never see the light of day, in many other cases tech firms (both start-ups and established big players) have successfully captured bits and pieces of universal banks’ traditional value chain. This trend may only intensify in the coming years. In this environment, European banks remain squeezed.”

Sondaj
In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale in 2020?
NoCash