[stock-market-ticker symbols="FB;BABA;AMZN;AXP;AAPL;DBD;EEFT;GTO.AS;ING.PA;MA;MGI;NPSNY;NCR;PYPL;005930.KS;SQ;HO.PA;V;WDI.DE;WU;WP" width="100%" palette="financial-light"]

Din 2015, sumele cheltuite la POS ar putea creste cu 1,5-2 mld. Euro anual ca urmare a unei decizii parlamentare

16 octombrie 2013

Camera Deputatilor a adoptat, marti, propunerea legislativa privind introducerea tichetelor de masa in format electronic care ar putea fi trecute pe card, nu neaparat bancar. Sumele vor putea fi cheltuite exclusiv la comerciat. In termen de trei luni, Ministerul Muncii si Ministerul Finantelor vor elabora normele de aplicare a legii.

Potrivit proiectului, tichetele de masa emise pe suport electronic nu permit efectuarea de operatiuni de retragere in numerar, sunt folosite numai pentru cumpararea produselor alimentare, fara tutun sau alcool. Unitatile emitente de tichete de masa pe suport electronic sau de hartie sunt obligate sa deschida conturi sau subconturi de plati distincte, prin care se vor derula sumele reprezentand incasarile si platile aferente valorii nominale a tichetelor de masa, astfel incat sa permita o evidenta clara a sumelor utilizate in temeiul contractelor incheiate cu angajatorii si unitatile de alimentatie publica, magazine alimentare, cantinele restaurant si bufetele.

Unul dintre initiatorii acestui proiect, parlamentarul PSD Florin Iordache a declarat ca tichetele de masa in format electronic permit cumparatorului sa plateasca exact valoarea din magazin, fara sa fie obligat sa cumpere si altceva. „Cumparatorul va plati exact valoarea din magazin. Spre exemplu, daca valoarea tichetului de masa este de 10 lei, iar el cumpara de 7 lei, i se ofereau alte produse pentru a ajunge la valoarea de 10 lei. Deci, diferenta de bani ramane pe card”, a explicat Iordache.


Dar ce fel de card?

„Poate sa fie un card separat de cardul de salariu, intr-o prima etapa. Stim cu totii ca ne ducem catre consolidare, catre telefoane mobile, si atata timp cat acest beneficiu intra pe card, te poti gandi si la ce va urma, in perspectiva de cativa ani”, a precizat Catalin Cretu – general manager pentru Romania din partea Visa Europe, citat de economica.net.

Sunt posibile trei variante, in fiecare dintre ele vorbim de emiterea unui nou card care sa aiba sigla/logo-ul/insemnele companiei care emite tichetele. De ce? Pentru ca la acceptarea la plata, comerciantul sa stie ca nu poate vinde alcool sau tigari pe acel card.

Intr-o prima varianta, compania emitenta a tichetelor de masa, sa zicem firma Sodexo, va putea emite propriul sau card care sa fie acceptat intr-o retea de terminale POS de tip proprietar.
In a doua varianta, putem avea tot un card nebancar, insa emis in parteneriat cu un IFN. Acesta poate avea utilizare internationala daca este emis sub licenta uneia dintre scheme de plata si va putea fi acceptat la plata peste tot unde se regaseste sigla Visa sau MasterCard.
A treia varianta presupune un parteneriat intre compania emitenta de tichete de masa si o banca, pentru emiterea unui card de tip co-branded emis sub sigla Visa sau MasterCard.

Sigur, exista si varianta in care aplicatia de plata cu cardul aferent sa fie incarcata pe mobil astfel incat plata sa fie efectuata direct cu un smartphone. In aceasta etapa este o varianta destul de putin probabila pentru ca infrastructura de acceptare este insuficient dezvoltata in tara; Romania este inca in stadiul de pilot la acest capitol.

Desi parlamentarul Iordache a declarat ca “magazinele vor trebui dotate cu POS-uri speciale pentru tichetele de masa electronice”, in realitate, terminalele deja operationale in piata vor permite acceptarea acestor noi carduri chiar fara a fi necesare modificari din punct de vedere tehnic.

Avantaje si dezavantaje
Initiatorul legii a mai spus ca legea permite un termen de trei luni pana la intrarea in vigoare a tichetelor de masa electronice iar “cei care doresc pot opta si pentru tichete in format de hartie”. Acesta ar fi un mare dezavantaj intrucat daca marea majoritate a angajatorilor va opta pentru mentinerea actualului sistem, de acordare a tichetelor pe suport hartie, legea este complet inutila.

Din fericire, sunt o serie de avantaje care vor determina ca, la un moment dat, toate tichetele sa se acorde pe card. Unul dintre aceste avantaje este faptul ca posesorul nu-si mai pierde banii la deteriorarea tichetului, contravaloarea lui fiind acum pe card (care in eventualitatea pierderii poate fi reinlocuit).

De asemenea, comisoanele de acceptare suportate de comercianti vor fi sensibil mai mici, de la o plata cuprinsa intre 3,5% si 7% din valoarea tichetului se va ajunge la un comision in jurul a 1,5% – 2%, cu o foarte mare probabilitate de a scadea sensibil sub 1% in urmatorii doi ani. In plus, se fluidizeaza si traficul la casierii, fara timpi morti pentru completarea tichetelor.

Nu in ultimul rand, comerciantii acceptatori isi vor primi mult mai rapid banii in cont si nu va mai exista pericolul neincasarii banilor ca urmare a pierderii sau deteriorarii sacilor cu tichetele tiparite. Una peste alta, credem ca presiunea comerciantilor pentru implementarea tichetelor electronice va fi foarte mare.

La solicitarea economica.net, Catalin Cretu a comentat astfel avantajele noii initiative parlamentare:

‘”Salariatii nu vor mai trebui sa se deplaseze de la anumite puncte de lucru la sediul companiei sa ridice aceste tichete de masa. Incarcarea va fi lunara, ca la cardul de salariu, automata. Angajatorul nu va trebui sa mai distribuie lunar aceste tichete de masa, ci va spune emitentului sa reincarce aceasta valoare. Comerciantii vor avea tranzactii mult mai rapide la casierie, vor disparea costurile asociate numararii, stocarii, transportului, raportarii tichetelor de masa, totul va fi facut electronic. Si, nu in ultimul rand, va fi un avantaj si pentru Stat. Acesta va avea o evidenta mult mai eficienta si un control mai eficient asupra acestor fluxuri. Aceasta initiativa, zicem noi, conteaza inclusiv la reducerea economiei subterane, pentru ca, cu cat vor fi mai multe plati electronice, cu atat va fi mai putina economie subterana”.

Dimensiunea pietei

La jumatatea anului trecut, 1,9 milioane de angajati primeau astfel de bonuri, potrivit unui studiu Golden MindSpirit. Daca fiecare dintre acesti salariati ar primi, in medie, 21 de tichete de masa lunar, la o valoare de 9,35 lei/tichet rezulta un volum de plati de 4,48 mld. RON anual (1 mld. Euro).

Principalul motiv pentru care companiile nu acorda tichete il reprezinta situatia financiara dificila cu care acestea se confrunta, astfel ca 51% renunta din aceasta cauza. Cu toate acestea, 20% din companii nu sunt de fapt familiarizate cu serviciul tichetelor, potrivit studiului citat.

„Exista, de asemenea, o disproportie intre companiile mari si medii pe de o parte, care sunt principalii utilizatori ai sistemului de tichete, si firmele mici care il utilizeaza mult mai putin. Firmele mici au insa la fel de multe avantaje din utilizarea tichetelor de masa ca si companiile mai mari”, se mai arata in studiul Golden MindSpirit.
Bugetarii, aproximativ 1,5 mil. de persoane, nu au voie sa primeasca tichete in acest an, dar nici in 2014. Din 2015, daca ele se vor reintroduce, am putea vorbi de 1,5 – 2 mld Euro care vor fi cheltuiti pe card ca urmare a efectului acestui act normativ.

In termen de trei luni, Ministerul Muncii si Ministerul Finantelor vor elabora normele de aplicare a legii, se mai prevede in textul legislativ. Camera Deputatilor este for decizional cu acest proiect. Senatul, prima camera sesizata, respinsese proiectul.

Expunerea de motive a initiatorilor legii – descarca acum

Forma legii pentru promulgarea in Monitorul Oficial – descarca acum

Adauga comentariu

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Anders Olofsson – former Head of Payments Finastra

Banking 4.0 – „how was the experience for you”

So many people are coming here to Bucharest, people that I see and interact on linkedin and now I get the change to meet them in person. It was like being to the Football World Cup but this was the World Cup on linkedin in payments and open banking.”

Many more interesting quotes in the video below:

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?