Deputatii au adoptat o lege care prevede obligativitatea introducerii platii prin card in institutiile publice si la micii comercianti

Saptamana aceasta, marti, parlamentarii din Camera Deputaţilor au adoptat o lege care prevede obligaţia instalarii de POS-uri pentru furnizorii de servicii de utilitate publică şi instituţiile publice, potrivit proiectului de lege pentru completarea OUG nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.

„Operatorii economici furnizori de servicii de utilitate publică, precum şi instituţiile publice, inclusiv cele care încasează impozite, taxe, amenzi, dobânzi, penalităţi de întârziere, penalităţi şi alte obligaţii de plată sunt obligaţi să accepte încasări şi prin intermediul cardurilor de debit şi al cardurilor de credit”, potrivit legii pentru modificarea OUG nr. 193/2002.

Totodată, pentru firmele ce desfăşoară comerţ cu amănuntul, cifra de afaceri anuala de la care care vor fi obligate să accepte plata prin card scade de la 100.000 la 10.000 de euro. Ceea ce inseamna o medie zilnica de 27 euro. Este interesant ce regim vor avea producatorii agrigoli si tarabagii care vand in piete.

„Persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi realizează anual o cifră de afaceri mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 10.000 euro vor accepta ca mijloc de plată şi cardurile de debit, şi cardurile de credit”, prevede proiectul citat.

De asemenea, magazinele vor putea acorda avansuri de numerar in cuantum de maxim 200 de lei, ce trebuie evidenţiate distinct pe bonul fiscal, tranzacţia fiind asimilată retragerii de bani din bancomat.

În forma adoptată de Camera Deputaţilor, instituţiile emitente şi acceptante „vor întreprinde toate măsurile necesare de implementare a sistemului de acordare pentru utilizatorii de carduri, de avansuri în numerar la terminalele de plată, odată cu achiziţia de bunuri şi/sau servicii”.

„Persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi care au încheiat cu emitenţii cardurilor un contract cu clauza privind acceptarea serviciului de acordare de avansuri de numerar sunt obligate să acorde avansuri potrivit legii, pe toată perioada de valabilitate a contractului. Acestea vor afişa la loc vizibil semnul privind acordarea acestui serviciu, precum şi informaţii privind costurile serviciului. Avansul prevăzut la alin. (5) va fi evidenţiat distinct pe bonul fiscal şi nu poate depăşi suma de 200 de lei. Tranzacţiile privind avansul în numerar se asimilează retragerii de numerar din bancomat, iar comisioanele aferente tranzacţiilor se vor stabili conform contractelor în vigoare între părţi. Comercianţii pot percepe, de la titularul cardului, o suma care nu poate depăşi 1% din valoarea avansului acordat (…) pentru a da posibilitatea comerciantului de a dispune de numerar şi pentru alte operaţiuni (rest la plată)”, susţin aleşii.

„Cash Back” reprezintă un serviciu de eliberare de numerar la comercianţi dar numai după ce se realizează o tranzacţie de vânzare-cumpărare prin POS. Serviciul are rolul de a stimula tranzacţiile cu carduri la comercianţi, intrucat acestia primesc un comision din partea bancii atunci cand elibereaza numerar.

Prima oara s-a vorbit de serviciul „cash back” in Romania in ianuarie 2009 cand Visa anunta ca intentioneaza sa-l lanseze in viitorul apropiat. Reprezentantul Visa, Catalin Cretu spune atunci ca valoarea tranzacţiilor efectuate la comercianţi a crescut după implementarea serviciului Cash Back pe pieţele mature, unde funcţionează deja.

Potrivit strategiei Visa de implemmetare, anuntata atunci de Cretu, „serviciul nu va fi disponibil în mod generalizat la toţi comercianţii, ci doar la cei cu trafic mare, precum supermarketurile şi reţelele de benzinării.”

Prima implementare avea sa fie efectuata abia in aprilie 2012 de catre Raiffeisen Bank, in magazinele Angst si Carrefour Express din Bucuresti. Proiectul nu a trecut insa de faza pilot. Mai mult, nu a fost preluat de nicio alta banca, ramanand un caz izolat.

In implementarea acestui serviciu este acum un interes mai degraba al autoritatilor decat al schemelor de plata. Aceasta pentru ca intentia pe termen lung este de a ajunge ca toate indemnizatiile, pensiile si ajutoarele sociale primite de populatia din mediul rural sa fie acordate pe card. Cata vreme nu exista infrastructura de acceptare adoptarea unui asemenea act normativ (care introduce obligativitatea acordarii pe card a drepturilor financiare in mediul rural) ar fi insa neconstitutional.

Prin aceasta lege a „cash back-ului”, autoritatile se asigura ca infrastructura de acceptare ajunge la tara. Bancile nu au model de business pentru a dechide o unitate, nici macar pentru a instala un ATM. Cu POS_ul insa incluziunea financiara este mai usoara si mai rapida.

Fata de aprilie 2012, cand Raiffeisen imlementa in prmeiera nationala serviciul „cash back” sunt doua mari schimbari, care ar putea conduce la adoptie nationala. In primul rand ca este obligatoriu, legea introducand si amenzi de la 5.000 la 50.000 lei pentru neconformare. In al doilea rand, comisoanele de acceptare a cardurilor la plata sunt acum de cel putin patru ori mai mici ca urmare a scaderii interchange-ului.

Legea pentru completarea OUG nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată a fost adoptată cu 194 de voturi “pentru”, 1, “împotrivă” şi 16 abţineri.

Camera Deputaţilor este for decizional, legea urmând să fie transmisă la promulgare.