[stock-market-ticker symbols="FB;BABA;AMZN;AXP;AAPL;DBD;EEFT;GTO.AS;ING.PA;MA;MGI;NPSNY;NCR;PYPL;005930.KS;SQ;HO.PA;V;WDI.DE;WU;WP" width="100%" palette="financial-light"]

De la 13 ianuarie 2018 PSD1 va fi abrogata si va intra in vigoare PSD2 – peisajul serviciilor de plata se va modifica semnificativ

2 septembrie 2016

Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului privind serviciile de plată (denumită în continuare „PSD 2”) a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 337/35 în data de 23 decembrie 2015 și a intrat în vigoare anul acesta în data de 12 ianuarie 2016.

PSD 2 încorporează și abrogă Directiva existentă 2007/64/CE privind serviciile de plată (denumită în continuare „PSD 1”). PSD 1 a fost transpusă și implementată în România prin O.U.G. nr. 133/2009 privind serviciile de plată. Această directivă este aplicabilă din anul 2007 și urmează a fi abrogată începând cu data de 13 ianuarie 2018.

Pentru a se conforma PSD 2, statele membre, inclusiv România, vor trebui să adopte și să publice până la data de 13 ianuarie 2018 actele cu putere de lege și actele administrative necesare implementării acesteia.

PSD 2 – un domeniu de aplicare mai extins

În vederea asigurării unei mai bune protecții a consumatorilor, PSD 2 are un domeniu de aplicare mai extins prin comparație cu cel al PSD 1. Astfel, anumite prevederi ale Titlurilor III (Transparența condițiilor și a cerințelor în materie de informare privind serviciile de plată) și IV (Drepturi și obligații privind prestarea și utilizarea serviciilor de plată) ale PSD 2 se vor aplica și operațiunilor de plată efectuate în cadrul UE într-o monedă extracomunitară, când ambii prestatori de servicii de plată (cel al plătitorului și cel al beneficiarului) sunt situați în UE, dar și operațiunilor de plată efectuate în toate monedele, când numai unul dintre prestatorii de servicii de plată este situat în UE (în ceea ce privește părțile din operațiunea de plată care sunt efectuate în UE)[1]

Noi participanți – prestatorii de servicii de inițiere a plății și prestatorii de servicii de informare cu privire la conturi

PSD 2 se adresează atât prestatorilor de servicii de plată existenți (bănci, instituții de plată, emitenți de monedă electronică, etc.) cât și unor noi actori denumiți „prestatori de servicii tehnice” sau „prestatori de servicii de plată terți”, precum prestatorii de servicii de inițiere a plății și prestatorii de servicii de informare cu privire la conturi.

Potrivit prevederilor PSD 2, prestatorii de servicii tehnice care contribuie la prestarea de servicii de plată, fără să intre în vreun moment în posesia fondurilor de transferat, inclusiv în domeniul procesării și stocării datelor, al serviciilor de încredere și de protecție a vieții private, al autentificării datelor și a entităților, al furnizării de rețele de comunicații și tehnologia informației (IT), al furnizării și întreținerii terminalelor și dispozitivelor folosite pentru serviciile de plată, sunt excluși din domeniul de aplicare al noii directive.

Prestatorii de servicii de inițiere a plății (denumiți în continuare „PISP”) sunt definiți ca fiind acei prestatori de servicii de plată care desfășoară servicii de inițiere a unui ordin de plată la cererea utilizatorului serviciilor de plată cu privire la un cont de plăți deținut la un alt prestator de servicii de plată (de exemplu la o bancă). Aceste servicii de plată joacă un rol în plățile din cadrul comerțului electronic, prin faptul că stabilesc o punte informatică între site-ul de internet al unui comerciant și platforma bancară online a prestatorului de servicii de plată care oferă servicii de administrare de cont al plătitorului, în vederea inițierii de plăți prin internet pe bază de transfer-credit.

Un exemplu practic: dacă dorim sa facem cumpărături pe platforma de comerț electronic Amazon, vom alege produsul dorit, iar apoi vom finaliza comanda folosind un card de debit/credit. Comerciantul (Amazon), va contacta prin, de exemplu WorldPay, schema de plată a clientului – Visa sau MasterCard, care mai apoi va trage plata, debitând contul bancar al clientului deținut la o bancă. După implementarea PSD 2, la fel ne aflăm pe platforma Amazon, dar vom fi întrebați dacă, în loc să introducem datele de plată ale cardului de debit/credit, dorim să oferim comerciantului (respectiv Amazon) acces la contul nostru bancar. Dacă vom fi de acord, vom fi trimiși pe pagina de internet banking a băncii unde ne vom da consimțământul. Prin această operațiune, cumpărătorul nu oferă detaliile sale de autentificare pentru internet banking, ci doar acordă permisiunea Amazon să execute plăți în numele său prin intermediul contului bancar. Acordarea permisiunii se face doar o singură dată, aceasta rămânând activă până la revocare cumpărătorului.

Prestatorii de servicii de informare cu privire la conturi (denumiți în continuare „AISP”) sunt acei prestatori de servicii de plată care desfășoară servicii online ce presupun furnizarea de informații consolidate în legătură cu unul sau mai multe conturi de plăți deținute de utilizatorul serviciilor de plată fie la un alt prestator de servicii de plată, fie la mai mulți prestatori de servicii de plată. Aceste servicii oferă utilizatorului serviciilor de plată posibilitatea de a obține informații cumulate cu privire la mai multe conturi de plăți deținute la unul sau la mai mulți prestatori diferiți de servicii de plată. Cu ajutorul acestui tip serviciu, utilizatorul poate avea imediat, în orice moment, o vedere de ansamblu asupra situației sale financiare.

Un exemplu în acest sens îl constituie aplicația „Mint.com” disponibilă în SUA. Așadar ne putem imagina în România, o aplicație – un agregator de informații financiare – prin intermediul căreia vom putea vedea într-un singur loc toate conturile noastre bancare deținute la una sau mai multe bănci.

Conform PSD 2, prestatorul de servicii de plată care oferă servicii de administrare cont (de exemplu, banca), va trebui să permită accesul direct la contul plătitorului pentru PISP și AISP.

Atât PISP cât și AISP vor avea parte de o reglementare mai „lejeră” în sensul că nu li se vor impune cerințe privind fondurile proprii sau alte cerințe similare celor impuse prestatorilor de servicii de plată. Totuși aceste entități vor trebui să dețină o asigurare de răspundere civilă profesională sau o garanție comparabilă (suma minimă urmând a fi stabilită de fiecare stat membru).

PISP care vor desfășura numai servicii de inițiere a unui ordin de plată vor avea nevoie de un capital inițial de 50.000 EUR. De asemenea, dacă un PISP va intenționa să furnizeze servicii de plată în legătură cu care deține fondurile utilizatorului, acesta va trebui să obțină autorizație deplină pentru respectivele servicii.

Pentru mai multe detalii consultati articolul: Reforma reglementării serviciilor de plată: Directiva privind serviciile de plata 2

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Anders Olofsson – former Head of Payments Finastra

Banking 4.0 – „how was the experience for you”

So many people are coming here to Bucharest, people that I see and interact on linkedin and now I get the change to meet them in person. It was like being to the Football World Cup but this was the World Cup on linkedin in payments and open banking.”

Many more interesting quotes in the video below:

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?