Cunoasterea sau pierderea clientilor

Premium
23 februarie 2021

un articol de Nic Marius Balaceanu, antreprenor romano-american, membru al board-ului Asociatiei Romane de Fintech, fondator si CEO al firmei Lendrise Marketplace, prima companie fintech care a oferit accesul direct la scorul si raportul de credit din Romania. 

Zilele trecute Prim-viceguvernatorul BNR a ridicat problema lipsei de curtoazie în care băncile comerciale să își trateze clienții. De dată aceasta BNR făcea referință la modul în care băncile își tratează clienții atunci când aceștia din urmă sunt chemați la ghișee pentru actualizarea datelor personale, fără de care își pierd accesul la conturile bancare. Nimic mai înspăimântător pentru orice client bancar.

Prezumția de vinovăție este evidentă de sus până jos și invers, iar numerarul poate (re)deveni rege într-o o economie unde tehnologia PayByFace așteaptă la coadă la casă până când bancnotele de plastic din față sunt verificate cu vigilență de către vânzătorul de cafea.

La fel se întâmpla și cu înrolarea “digitală” sau atunci când  bancherul sau statul interoghează, față-în-față sau prin camere de vederi de „înaltă tehnologie”, orice individ care intenționează să-și deschidă un cont sau să afle ce taxe și impozite are de plătit.

Și ca lumea financiară să devină și mai rotundă, individul trebuie să se înroleze “digital” la fiecare banca și la fiecare instituție cu care are de-a face. Cinci bănci, cinci înrolări, cinci operatori video aleși pe sprânceana și plătiți bine, cinci portrete față-verso și din profil. Și povestea nu se termină aici: peste un an sau doi, același individ trebuie să meargă la fiecare banca sau instituție să-și actualizeze datele personale indiferent dacă acestea s-au schimbat sau nu.

Cum ar putea reacționa România la îndemnul Prim-viceguvernatorului BNR? România, o țară abundentă în specialiști IT, cu un internet de invidiat și care urmează să găzduiască centrul european de securitate cibernetică. 

Cel mai probabil mizând pe prezumția de nevinovăție și pe susținerea firmelor locale sau europene de tehnologie financiară care pot deveni liantul perfect între bănci și clienți, între stat și contribuabili. Chiar și atunci când se zbat în hățișul reglementărilor.

Cum ar fi dacă cetățenii români care trăiesc acasă sau într-o altă țară UE s-ar putea conecta la băncile lor sau instituțiile publice folosind credențialele lor bancare? Cum ar fi dacă un cetățean român din Hațeg și-ar putea afla situația la fisc folosind aplicația Neo? Sau un cetățean român din Viena, care poate descărca situația de la biroul de credit din România folosind aplicația Sparkasse din Austria? Sau un altul din Germania, care citește raportul de credit de Schufa folosind aplicația MyBRD? Sau cum ar fi ca un român să-și poată lua cu el bonitatea financiară atunci când pleacă, dar mai ales când se întoarce în România? 

Soluția la problema ridicată de Prim-viceguvernatorul BNR există deja în alte țări UE. Un exemplu este yes.com in Germania, unde peste 35.000.000 de clienți bancari sunt deja conectați la ecosistem.

yes.com, care poate adresa toate intrebarile de mai sus, este disponibil și în România. Peste 1.000.000 de români ar putea beneficia de aceste servicii până la sfârșitul anului 2021, daca cel puțin una dintre băncile mari s-ar conecta la yes.com. In acest moment, sunt mai mulți romani conectați la acest sistem in Germania decât in Romania.

De ce Romania nu a aderat deja la un astfel de ecosistem open banking?

In primul rând pentru că directiva europeana PSD2 nu este foarte populară printre bancherii romani și incă nu ii văd avantajele comerciale. In al doilea rând pentru că le este teamă că iși pierd clienții in favoarea competiției, cum ar fi alte bănci, din tară sau străinătate, IFN-uri sau chiar companii fintech. De aceea, unele bănci ar prefera să fie mai degrabă consumatori de servicii, decât furnizori de identitate și informații financiare. In al treilea rând, toate băncile asteaptă ca altcineva (alta banca) să facă primul pas și sa vadă cum iese.

Numai ca Autoritatea Bancara European (EBA) a inceput deja sa pună presiune pe băncile și țările care au amanat sine-die implementarea acestor directive.

In discuțiile avute deja cu cateva bănci din Romania, Daniel Goldscheider CEO la yes.com a subliniat faptul că băncile sunt și pot rămâne in controlul datelor și al serviciilor oferite, dar nimeni nu le poate oferi controlul absolut asupra clienților.

Adauga comentariu

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Gabriela Nistor – director general adjunct BT

Tendinţele pe care le-am remarcat înainte de începerea pandemiei s-au accelerat pe perioada stării de urgenţă. Am văzut acest lucru ca o oportunitate, un tipping point pentru bancă. Post-pandemie nu avem cum sa ne întoarcem la comportamentul financiar pe care îl aveam până în februarie a.c. Relaţia românilor cu online-ul s-a schimbat. In plus, cardul fizic se va dematerializa. Vom asista la o scădere a cererii pentru cardurile fizice, respectiv la o creştere a preferinţei pentru componenta digitală a acestora.”

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?