CSALB recomanda ca numarul cererilor clasate din motive nejustificate sa nu depaseasca 20% dintre cererile adresate băncii. In prezent, procentul este de 29%. La IFN-uri depaseste 70%.

Centrul de Solutionare Alternativa a Litigiilor in Domeniul Bancar (CSALB) urmărește scăderea continuă a acestui indicator de performanță la un nivel de sub 10, sau chiar sub 5 procente. In plus, CSALB recomanda băncilor să accepte și cererile venite de la persoanele juridice pentru probleme legate de serviciile de plată.

Potrivit CSALB, doar un numar redus de banci si-au indemnat clientii sa se adreseze Centrului in vederea concilierii, dacă întâmpină greutăți în derularea contractelor. Este vorba de BCR, BRD, Banca Transilvania, ING, Raiffeisen și CEC Bank.

CSALB recomandă instituțiilor financiar-bancare o serie de măsuri necesare pentru ca negocierile dintre consumatori și bănci să aibă rezultate mai bune. Principala recomandare se referă la cererile primite de CSALB de la consumatori, dar care sunt respinse de bănci/IFN-uri.

Recomandările CSALB pentru îmbunătățirea activității de conciliere

1. Cererile consumatorilor, trimise de CSALB către bănci, să fie analizate de instituția de credit cu flexibilitatea necesară unei împăcări. În acest sens, recomandăm ca, până la finalul acestui an, numărul cererilor clasate din motive nejustificate să nu depășească 20% dintre cererile adresate băncii. În esență, se urmărește scăderea continuă a acestui indicator de performanță la un nivel de sub 10, sau chiar sub 5 procente.
   În acest moment, media cererilor clasate fără un motiv justificat la nivelul sistemului bancar, în anul 2020, este de 29% din totalul cererilor primite de CSALB. În cazul IFN-urilor, peste 70% dintre cereri sunt clasate nejustificat.
   Există și bănci care stau mult mai bine la acest capitol decât media, în sensul că au procentul de clasare chiar mai mic de 10%.
   O pondere importantă între cererile clasate sunt cele respinse din motive obiective. De exemplu, din 2018 până acum sunt aproape 600 de cereri care vizează Biroul de Credit (dintre care 220 numai în acest an). Reamintim că cererile care fac trimitere la Biroul de Credit, programul Prima Casă, creditele cesionate – sunt în marea lor majoritate clasate deoarece, în fiecare dintre aceste cazuri există legislație specială aplicabilă, iar marjele reale de negociere sunt foarte limitate ori chiar inexistente.
2. În stadiul de negociere, considerăm că se poate ajunge la o împăcare atunci când banca are o disponibilitate reală către negociere, iar soluția este una echitabilă. Cu alte cuvinte, este nevoie de un echilibru între cererea consumatorului și concesiile făcute de bancă.
3. Recomandăm o implicare mai mare la nivelul departamentelor SAL a responsabililor din departamentele Reclamații, Customer Service, Risc și Comercial. În acest sens, credem că analiza derulării contractelor ar trebui să se facă, în primul rând, din perspectiva capacității consumatorilor de a le duce mai departe (cu dorința ca, prin reechilibrare, să le fie îmbunătățită capacitatea de plată), iar nu din perspectiva legalității lor, pentru că nu asta contesta consumatorii.
4. Sugerăm ca mandatele cu care vin reprezentanții băncilor la negociere să aibă limite flexibile, astfel încât să permită ca oferta pe care o face banca în urma negocierilor în cadrul CSALB să fie superioară ofertei comerciale a băncii.
5. Recomandăm băncilor să rezolve amiabil cât mai multe dintre cererile pe care, altfel, le-ar respinge nejustificat, mai ales în spețele simple. Așadar, dacă aveți de ales între a refuza concilierea și a negocia direct cu consumatorul, la sediul băncii, recomandăm a doua variantă.
6. Este important ca băncile să accepte și cererile venite de la persoanele juridice pentru probleme legate de serviciile de plată. Începând cu 2020 CSALB poate concilia și aceste spețe adresate de persoanele juridice.

“Perioada dificilă pe care o traversează consumatorii, băncile și întreaga economie poate fi un bun moment de restart în relațiile dintre părțile aflate în raporturi contractuale sau de afaceri. Îndemnăm băncile să adopte aceste exemple de bune practici pe care le-am obținut în urma activității noastre comune și să le implementeze în activitatea zilnică, pentru a crește calitatea serviciilor pe care le oferă persoanelor fizice și juridice.

Așadar, recomandăm băncilor să accepte spre negociere mai multe cereri trimise de consumatori, reprezentanții băncilor să aibă mandate flexibile când participă la negocieri, iar abordarea acestora să se bazeze cât mai mult pe echitate și umanism, în detrimentul analizelor juridice proprii instanțelor de judecată.”, spune Alexandru Păunescu, Președintele Colegiului de Coordonare al CSALB.