CSALB: cererile respinse de banci fără un motiv obiectiv au scazut sub 4%, cel mai mic nivel de la infiintarea institutiei. De la 80%, in 2016.

De la începutul anului peste 1.700 de consumatori au formulat solicitări în raport cu băncile și IFN-urile prin intermediul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Majoritatea solicită găsirea unor soluții pentru reducerea ratelor afectate de creșterea prețurilor și de majorarea dobânzilor variabile, potrivit comunicatului.

Răspunsul instituțiilor de credit a venit prin scăderea la sub 4% a cererilor respinse fără un motiv obiectiv.

Astfel, cererile respinse de bănci din motive nejustificate au ajuns în 2022 la cel mai mic nivel de la înființarea CSALB: 3,7% din total. În urma solicitărilor făcute de CSALB către bănci, pentru unele cereri inițial refuzate, băncile și-au reconsiderat opinia și le-au acceptat spre negociere. 

Solicitarea de ștergere a înregistrărilor în Biroul de Credit este considerată un motiv obiectiv de clasare a cererii deoarece nu sunt cereri negociabile, iar consumatorii se pot adresa direct băncilor cu această solicitare. În 2022 băncile și IFN-urile au primit în cadrul CSALB peste 700 de astfel de cereri, față de 1.173 de cereri cu acest obiect în 2021.

În plus, valoarea beneficiilor obținute din negocierile dintre instituțiile de credit și consumatori, derulate pe parcursul anului 2022, a depășit, până în luna august, suma obținută pentru întregul an 2020, respectiv 1,3 milioane euro.

Din 2016 si pana in prezent, valoarea beneficiilor rezultate din negocierile purtate în cadrul CSALB depășește 7 milioane de euro. De asemenea, in acelasi interval de timp, aproximativ 700 de consumatori s-au împăcat cu băncile și IFN-urile în cadrul CSALB (prin intermediul concilierilor și prin facilitarea înțelegerilor directe dintre părți)

Până în prezent CSALB înregistrează cel mai mare număr de înțelegeri amiabile/an: 361. Cifra confirmă preluarea la nivelul băncilor comerciale a mecanismelor de soluționare prin negociere promovate de CSALB.

Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB: „Observăm că băncile au gestionat eficient atât perioada pandemiei, cât și cea generată de creșterea generalizată a prețurilor și de majorarea dobânzilor. Un exemplu este reprezentat de cererile privind trecerea de la ROBOR la IRCC. În cadrul CSALB am primit 50 de astfel de cereri, semn că probabil băncile au rezolvat intern majoritatea acestor solicitări. Există și ipoteza în care consumatorul a fost refuzat inițial de bancă, iar după ce a ajuns la CSALB, instituția de credit și-a reconsiderat poziția, dar asta arată încă o dată flexibilitatea instituțiilor de credit de a negocia cu consumatorul, chiar dacă politica băncii respective nu era să acorde această modificare automat, pe baza unei simple cereri.„