Criza a adus in actualitate utilizarea cambiilor de catre mediul de afaceri

In 2013, am avut un numar al refuzurilor la plata comparabil cu cel consemnat in 2006, an in care criza economica era inca departe. Reprezinta acest indicator un semn clar al iesirii Romaniei din criza? Evident ca nu, daca luam in calcul si evolutia sumelor aferente acestor refuzuri la plata. Datele centralizate de BNR arata ca, la nivelul anului trecut, valorile erau foarte apropiate de maximele istorice, sumele refuzate la plata fiind in continuare cu mult peste nivelul inregistrat anterior de 2008.

Romania a inregistrat cel mai mare numar de refuzuri la plata in 2009, cand aproape ca se atingea pragul de 500.000, o crestere de aproape trei ori in numai doi ani. A fost cea mai dificila perioada pentru mediul de business. In aceeasi perioada, 2007-2009, valoarea anuala a sumelor refuzate la plata sarea de 1,8 mld. RON la 9,4 mld. RON.

Sursa: Banca Nationala a Romaniei

Sursa: Banca Nationala a Romaniei

Dupa cinci ani de criza, valoarea refuzurilor de plata ramane la un nivel extrem de ridicat, chiar daca 2011 a dat semnul unei reveniri. Ce este insa interesant este faptul ca primul semestru din 2014 este comparabil cu aceeasi perioada din 2011. Ramane de vazut in a doua parte a anului daca se va pastra aceasta tendinta de scadere.

Sursa: Banca Nationala a Romaniei

„Daca la inceputul crizei financiare, multe companii aveau probleme la incasarea unor facturi si, in consecinta, nu dispuneau partial de sume pentru a-si achita propriile obligatii, in ultimii ani observam o reducere a acestui fenomen, dar si o crestere a numarului de companii care fie isi declara insolventa, fie nu isi mai pot achita nici sumele catre furnizorii principali de materii prime si servicii”, a declarat intr-un comunicat de presa Dragos Cabat, managing partner RisCo.
El a mai aratat ca pentru acest an scaderea numarului de incidente de plata indica totusi o imbunatatire a conditiilor economice din Romania, precum si o diminuare in ultimul timp a incercarilor de frauda in relatiile comerciale. „Daca aceasta tendinta va continua in lunile urmatoare, putem considera imbunatatirea conditiilor de afaceri ca fiind una structurala, nu doar conjuncturala”, a spus Cabat.

Dintre toate instrumentele de plata, cele mai refuzate sunt biletele la ordin care pe primul semestru din acest an detin o pondere de 94% (fata de 92% in sem.I din 2008). Cea mai interesanta evolutie au inregistrat-o cambiile, care inainte de 2009 erau cvasiinexistente. Practic de la un singur refuz in 2008, s-a ajuns la peste 1.000 in 2010.

Sursa: Banca Nationala a Romaniei

De ce deodata acest apetit pentru cambii? Pentru ca vremurile erau tulburi iar acest instrument de plata asigura un inalt grad de garantie al incasarii banilor conferit de mecanismul cambial. Specific cambiei este faptul ca tragatorul (debitor secundar) are obligatia neconditionata de a plati contravaloarea cambiei daca trasul (debitorul principal) si girantii nu platesc. Ca instrument de garantare, cambia poate fi avalizata, un tert asumandu-si obligatia de a plati in locul debitorului daca acesta nu efectueaza plata. In plus, cambia indeplineste in circuitul comercial mai multe functii: de plata, de creditare, de garantare, de obtinere de fonduri banesti.
In primele 6 luni din acest an, s-au inregistrat 116 refuzuri la plata cambiilor. Maximul istoric a fost luna mai a anului 2011, cand s-au consemnat 132 de refuzuri.