[stock-market-ticker symbols="FB;BABA;AMZN;AXP;AAPL;DBD;EEFT;GTO.AS;ING.PA;MA;MGI;NPSNY;NCR;PYPL;005930.KS;SQ;HO.PA;V;WDI.DE;WU;WP" width="100%" palette="financial-light"]

Crestere de aproximativ 45% a platilor online prin card in 2016 – romanii au cumparat online, in medie, de 5 mil. euro/zi

19 ianuarie 2017

Volumul total al platilor online prin card înregistrat in 2016 a fost de 745 milioane EUR comparativ cu 514 milioane EUR, cât s-a înregistrat în 2015, ceea ce înseamnă o creștere de 44,9%. Bilanțul se referă atât la e-tail (produse tangibile), dar mai ales la servicii (facturi la utilități, bilete de avion, rezervări de hoteluri, vacanțe, călătorii, bilete la spectacole etc.).

„Din cele 745 de milioane de euro, RomCard a procesat 575 milioane EUR în sistemul 3D Secure, diferența de aprox. 170 milioane EUR fiind procesată de Netopia mobilPay. Ambele companii au înregistrat creșteri spectaculoase comparativ cu 2015 când RomCard procesase 394 milioane EUR, iar mobilPay 120 milioane EUR.”, potrivit datelor centralizate de GPEC.

Din statistica GPEC lipsesc datele a cel putin a doua banci, ING si Credit Europe, prima procesand tranzactiile de comert electronic „in-house” iar cea de-a doua in strainatate, astfel ca sumele tranzactionate de romani online, pentru plati de bunuri si servicii prin card, sunt in realitate mult mai mari.

Românii aleg să plătească online prin card mai ales dacă achiziționează servicii și mai puțin dacă este vorba de e-tail, unde procentele de plată prin card au rămas similare cu 2015, respectiv 6-7%. În continuare, metoda de plată preferată în cazul e-tail-ului rămâne plata ramburs (numerar la livrare) într-o proporție de aprox. 90%, iar 2-3% din plăți reprezintă alte metode de plată (ex.: online banking, micro-plăți prin sms etc.).

În 2016, 64% din valoarea plăților online cu carduri Visa s-a îndreaptat către comercianții online internaționali, românii cheltuindu-și banii la companiile aeriene (bilete de avion), la agențiile de turism și hoteluri pentru vacanțe și călătorii, dar și pe site-urile adult sau la cazinourile online.

Creșterea consumului din economia românească de pe parcursul anului trecut s-a resimțit și în valoarea medie a tranzacțiilor făcute de pe cardurile Visa, valoare care a crescut de la aprox. 40 EUR în 2015 la aprox. 50 EUR în 2016.

Îmbucurător este că e-tail-ul a intrat pe locul al doilea în clasamentul categoriilor de produse și servicii achitate online prin card. Astfel, potrivit statisticilor Visa, românii își folosesc cardurile online în primul rând pentru a achita facturile la utilități, în al doilea rând pentru a cumpăra produse de pe Internet, iar în al treilea rând în cazul serviciilor telecom. Retailul diversificat nu făcea parte din clasament în 2015, așadar românii au început (ușor, dar sigur) să își folosească cardurile și atunci când cumpără produse fizice de la magazinele online, nu doar pentru servicii.

Din punct de vedere al numărului de magazine online, principalii jucători împreună cu GPeC estimează că acesta a rămas asemănător cu cel din 2015, respectiv aprox. 5.000 de magazine online care sunt suficient de relevante din punct de vedere trafic și comenzi în așa fel încât să poată fi luate în calcul. Totuși, cercetările arată că există peste 20.000 de website-uri pe domeniu .RO care au funcție de „adaugă în coș”, așadar pot fi considerate magazine online – dar traficul mic înregistrat de acestea le face nesemnificative în peisajul e-commerce autohton.

Mai multe despre evolutia din 2016 gasiti in infograficul de mai jos.

infografic piata ecommerce Romania in 2016

Sursa: GPEC

Adauga comentariu

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Anders Olofsson – former Head of Payments Finastra

Banking 4.0 – „how was the experience for you”

So many people are coming here to Bucharest, people that I see and interact on linkedin and now I get the change to meet them in person. It was like being to the Football World Cup but this was the World Cup on linkedin in payments and open banking.”

Many more interesting quotes in the video below:

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?