[stock-market-ticker symbols="FB;BABA;AMZN;AXP;AAPL;DBD;EEFT;GTO.AS;ING.PA;MA;MGI;NPSNY;NCR;PYPL;005930.KS;SQ;HO.PA;V;WDI.DE;WU;WP" width="100%" palette="financial-light"]

Cosmin Vladimirescu, Mastercard: „90% dintre platile electronice au loc in marile orase ale tarii”

16 martie 2017

Plăţile efectuate cu cardul la POS în Ro­mâ­nia au crescut anul trecut cu 25% faţă de anul anterior şi au ajuns la 48 miliarde de lei. Românii folosesc tot mai des cardul la cum­pă­ră­turi, iar această tendinţă a dus la scă­derea va­lorii medii a unei tranzacţii cu car­dul, a afirmat Cos­min Vladimirescu (foto), country ma­nager al MasterCard România, în cadrul emisiunii ZF Live.

„Acum zece ani oamenii nu plăteau cu car­dul decât atunci când îşi luau un televizor, dar acum fac tranzacţii şi de 2,5 lei. Avem de-a face cu creşterea numărului de tranzacţii la POS şi o scă­dere a valorii medii a unei plăţi“, a spus Cosmin Vladimirescu.


Şeful MasterCard spune că anul trecut s-au cumpărat cu cardul ceasuri, bijuterii, dar şi un SUV, al cărui preţ a fost de aproape 80.000 de euro.

Cu toate aces­tea, tranzacţiile cu cardul au o pon­dere încă scăzută în totalul plăţilor retail, de 6-7%, potrivit datelor înain­tate de Cosmin Vla­di­mirescu. În Uniunea Euro­peană, media plă­ţilor electronice este de trei ori mai mare, ceea ce pla­sează România şi Bulgaria la coada clasa­mentului în ce priveşe plata cu cardul.

„România trebuie să prindă din urmă UE, unde media este de 22-23%. Suntem la acest nivel din cau­za ţărilor ca România şi Bul­garia, care scad foar­te mult media. Sper să ajungem şi noi la aceas­tă pondere în cinci ani. În ţări precum Po­lo­nia, de exemplu, 25% din totalul plăţi­lor sunt efectuate cu cardul, în timp ce în ţările nordice plăţile electronice depăşesc 95%.“

Cele mai multe plăţi cu cardul se efec­tu­ea­ză în Bucureşti, fiind urmat de celelalte ora­şe mari din ţară, precum Cluj, Braşov, Iaşi, Con­stanţa sau Ploieşti. De altfel, 90% dintre plăţile electronice au loc în marile oraşe ale ţării.

„Au crescut plăţile făcute de români în străi­nătate cu cardul. Avem de-a face cu un seg­ment de clienţi premium, foarte bi­ne edu­caţi, care au bani în conturi, călătoresc mult şi plătesc cu cardul“.

Numărul POS-urilor este în creştere, ca ur­ma­re a legii cashback intrate în vigoare anul trecut, care obligă comercianţii cu cifre de afaceri de peste 10.000 de euro pe an să in­sta­leze terminale POS şi să elibereze clien­ţilor, la cerere, numerar de până la 200 de lei.

„Băncile au o creştere a solicitărilor de in­stalări de terminale POS. Există acum o ini­ţiativă care îşi propune să reanalizeze pla­fo­nul peste care comercianţii să accepte car­duri. Sunt voci care spun că POS-urile sunt scumpe, iar plafonul nu trebuie schimbat. O trei­me dintre comercianţi nu intră sub pla­fonul de 10.000 de euro pe an“.

Preţurile POS-urilor au scăzut, ajungând de la 300-400 de euro, la 150-250 de euro o unitate.

În ce priveşte cardurile contactless, ponderea acestora a ajuns la 60% din totalul cardurilor emise, susţine Vladimirescu.

„Rata de penetrare la comercianţi a cardurilor contactless este aproape 100%. Este foarte important şi pentru client, pentru că nu mai dă cardul din mână, nu mai introduce PIN-ul până la 100 de lei, este mult mai simplu şi facil, iar comerciantul îşi fluidizează fluxul. Lumea plăteşte cu cardul, plăţile contactelss sunt mult mai rapide iar rata de absobţie a fost foarte bună“.

Sursa: ZF Live

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Anders Olofsson – former Head of Payments Finastra

Banking 4.0 – „how was the experience for you”

So many people are coming here to Bucharest, people that I see and interact on linkedin and now I get the change to meet them in person. It was like being to the Football World Cup but this was the World Cup on linkedin in payments and open banking.”

Many more interesting quotes in the video below:

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?