Consiliul European de Plati: sectorul public joaca un rol esential in concretizarea SEPA

SEPA va deveni realitate după migrarea masei critice a operaţiunilor de la instrumentele de plată naţionale tradiţionale la noile instrumente de plată paneuropene. Acest obiectiv poate fi realizat numai dacă principalii participanţi din sectorul plăţilor, cum ar fi administraţiile publice, devin utilizatori dedicaţi ai instrumentelor SEPA, se arata in cel mai recent document al Consiliului European de Plati intitulat “Concretizarea SEPA – Rolul esential al sectorului public”.

Implementarea SEPA în sectorul public nu ar trebui considerată drept o măsură izolată în domeniul plăţilor. SEPA se înscrie printre măsurile destinate inovării şi îmbunătăţirii gamei largi de servicii publice.

Sectorul public este unul dintre principalii participanţi la activitatea economică şi reprezintă până la 20% sau mai mult din plăţile efectuate în societate. Pentru a atinge o masă critică a plăţilor SEPA, este necesară implicarea sectorului public.

Administraţiile publice beneficiază, în acelaşi mod ca şi întreprinderile comerciale, de implementarea unor produse de plată SEPA inovatoare. Modernizarea proceselor de plăţi, spre exemplu migrarea plăţilor autorităţilor guvernamentale către procese care nu implică utilizarea hârtiei sau a numerarului, este considerată o componentă esenţială în crearea de infrastructuri moderne destinate reducerii costurilor, realizării unor structuri operaţionale eficiente şi, mai ales, îmbunătăţirii continue a serviciilor publice.

Cu toate acestea, în ceea ce priveşte sectorul public, factorii politici implicaţi în proiectul SEPA consideră că această iniţiativă este nu doar un mijloc de modernizare a sistemelor de plăţi, ci şi un punct de pornire în revoluţionarea serviciilor publice în secolul al XXI-lea.

Comisia Europeană anticipează că SEPA va avea un impact care va depăşi graniţele sectorului plăţilor şi ale serviciilor publice conexe. SEPA va fi platforma pe baza căreia vor fi elaborate în continuare soluţii pentru administraţiile publice (e-government), cum ar fi facturarea electronică (e-invoicing), achiziţiile publice electronice (e-procurement), plăţile electronice (e-payments), semnăturile electronice (e-signatures) şi serviciile electronice (e-services) în domeniul fiscal, vamal şi al securităţii sociale.

În concordanţă cu această anticipaţie, Comisia şi-a reafirmat ambiţia de a elimina discrepanţele existente pe piaţa unică, în special în sectorul serviciilor, ceea ce presupune: raţionalizarea procedurilor, reducerea deficienţelor administrative şi promovarea accesului transfrontalier bazat pe implementarea unor standarde interoperabile, în special în cazul achiziţiilor publice.

Iniţiativa SEPA constituie un exemplu pentru elaborarea de standarde tehnologice aplicabile la nivelul Uniunii Europene. În consecinţă, SEPA ar trebui să impulsioneze dezvoltarea unor standarde comune care să constituie baza unor soluţii de tip e-government îmbunătăţite.

Potrivit Comisiei Europene, TIC au potențialul de a deschide piața unică în beneficiul cetățenilor, al întreprinderilor și al autorităților publice. Libera circulație a cunoștințelor și a inovării ar trebui să fie promovată drept „a cincea libertate” a pieței unice. UE ar trebui să îmbunătățească condițiile cadru pentru inovare, în special în cazul societății informaționale, accelerând definirea unor standarde interoperabile și îndreptându-se spre o gestionare mai concertată a spectrului.

De asemenea, Comisia intenţionează să soluţioneze problema suprapunerii cerinţelor, a lacunelor sau a inconsecvenţelor în implementarea TIC, care ar putea rezulta din diferenţele între cadrele juridice naţionale, şi va încuraja statele membre să ţină pasul cu evoluţia tehnologică pentru a asigura funcţionarea eficientă a „pieţei interne electronice”.

Document integral:

http://www.europeanpaymentscouncil.eu/documents/SEPA%20for%20the%20Public%20Sector%20-%20Romanian.pdf