Consiliul Concurentei: activitatea de emitere carduri este printre cele mai putin concurentiale din Romania

Concluzii interesante la dezbaterea ocazionata de prezentarea Raportului “Evolutia concurentei in sectoarele cheie – 2013”. Viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, apreciaza cardul ca “un instrument de plata tranzitoriu catre altceva“ iar Consiliul Concurentei considera ca emiterea de carduri este printre cele mai putin concurentiale activitati din Romania.

In calculul Indicelui Agregat de Presiune Concurentiala (IAPC), Consiliul Concurentei a constatat ca emiterea cardurilor este printre activitatile cu cele mai mari probleme de concurenta, comparabile ca punctaj obtinut cu cele din industria gazelor naturale.

Consiliul a calculat IAPC pentru 21 de segmente/industrii, concluzia fiind ca cele mai mici probleme din punct de vedere concurential sunt in industria auto si retail-ul alimentar, iar cele mai mari sunt in industria cimentului si a serviciilor notariale aferente tranzactiilor imobiliare, precum si in producerea si comercializarea gazelor naturale.

Reprezentantii Consiliului Concurentei au incercat sa explice de ce unele piete au o inclinare redusa si foarte redusa spre manifestarea libera a concurentei.

„Cele mai multe probleme de concurenta le-am constatat in zona de energie, pentru ca sunt multe firme de stat si piata este foarte reglementata. Fiind un sector in curs de liberalizare, ridica probleme de concurenta, si il vom urmari atent”, a declarat Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.

Autorii Raportul “Evolutia concurentei in sectoarele cheie – 2013” considera ca ”… este firesc, si putea fi chiar anticipat, ca productia si comercializarea cimentului si serviciile notariale sa inregistreze printre cele mai scazute scoruri, aceste piete fiind caracterizate de importante bariere la intrare, de absenta concurentilor „rebeli”, de un grad scazut de inovare, de o cerere inelastica si relativ stabila, de lipsa presiunii importurilor si de existenta unor asociatii de afaceri sau patronale puternice. In plus, piata cimentului este si una foarte concentrata, pe aceasta activand un numar redus de firme cu cote de piata similare si stabile in timp”.

In aceste conditii ramane un mister de ce emiterea de carduri, unde dintre peste 30 de jucatori (atat institutii de credit cat si IFN-uri) doar unul singur este de stat, este considerata una dintre cele mai putin concurentiale activitati in Romania.

Raportul “Evolutia concurentei in sectoarele cheie – 2013” a analizat cinci piete, respectiv cel al profesiilor liberale cu profil economic, sectorul de retail alimentar, sectorul auto, bancar si gazelor naturale.

In raport, Consiliul Concurentei explica faptul ca primele cinci industrii care inregistreaza un indice al presiunii concurentiale peste 44% sunt pietele cele mai inclinate catre manifestarea libera a concurentei. Urmatorul grup de 11 industrii, pentru care se inregistreaza valori ale IAPC intre 31% si 44%, constituie grupul pietelor de mijloc. Ultimele cinci industrii, cu IAPC sub 31% sunt cele inclinate spre comportamente anticoncurentiale (aici intra si emiterea de carduri).

Analiza din perspectiva Indicelui Agregat de Presiune Concurentiala (IAPC) in ceea ce privește sectorul bancar s-a axat asupra a doua componente ale acestui sector, respectiv emiterea și acceptarea de carduri bancare.

Graficul de mai jos arata ca sectorul bancar, prin cele doua componente analizate, se afla mai degraba in a doua jumatate a ierarhiei in ceea ce privește inclinarea spre manifestarea libera a concurentei. Astfel, in timp ce segmentul acceptarii de carduri bancare este situat chiar la mijlocul clasamentului prin prisma IAPC a celor 21 de industrii selectate, segmentul emiterii de carduri bancare se afla sensibil mai jos, in grupul ultimelor piete ca inclinare spre concurenta (grup delimitat superior de Q1).

Sectorul bancar din perspectiva Indicelui Agregat de Presiune Concurentiala

Sursa: Consiliul Concurentei

Prezent la conferinta de prezentare a Raportului Consiliului Concurentei, viceguvernatorul Bogdan Olteanu a declarat ca BNR incurajeaza instrumentele de plata fara numerar insa pentru a putea vorbi despre avantajele acestora, costurile lor de tranzactionare trebuie sa fie mai mici si prezentate in contra-partida cu costurile tranzactiiilor in numerar.

“Cred ca ar fi foarte util pentru noi, ca autoritati ale statului, si pentru toti cei interesati, daca dorim sa promovam acest instrument de plata fara numerar, sa prezentam aceste costuri, tarife, comisioane reale in contra-partida cu costurile tranzactiei cu numerar”, a afirmat Olteanu.

De asemenea, viceguvernatorul BNR apreciaza cardul ca fiind un instrument tranzitoriu catre altceva si ca peste 10 ani s-ar putea ca smartphone-ul sa joace acest rol.

“Cardul mi se pare in acest moment un instrument tranzitoriu catre altceva. Din punctul meu de vedere, peste zece ani, sa zicem, vom vorbi despre instrumentul de plata pe care azi il numim smartphone. Poate peste zece il vom numi altfel si il vom utiliza altfel.”, a mai adaugat Olteanu.

Descarca Raportul “Evolutia concurentei in sectoarele cheie – 2013”