Comisia Europeana despre inteligenta artificiala: „trebuie sa investim cel putin 20 de miliarde EUR pana la sfarsitul anului 2020”

Comisia Europeană a prezentat in 25 aprilie a.c. o serie de măsuri menite să pună inteligența artificială în slujba cetățenilor europeni și să stimuleze competitivitatea Europei în acest domeniu. Comisia propune o abordare tridirecțională care vizează să sporească investițiile publice și private, să realizeze pregătirea necesară pentru schimbările socio-economice și să asigure un cadru etic și juridic corespunzător. Inițiativa răspunde solicitării liderilor europeni de a concepe o abordare europeană privind inteligența artificială.

Vicepreședintele pentru piața unică digitală, Andrus Ansip, a declarat: „Ca și motorul cu aburi sau curentul electric în trecut, inteligența artificială transformă lumea în care trăim. Aceasta presupune noi provocări pe care Europa ar trebui să le abordeze în comun pentru ca inteligența artificială să se poată dezvolta și să beneficiem cu toții de pe urma ei. Trebuie să investim cel puțin 20 de miliarde EUR până la sfârșitul anului 2020. Comisia își îndeplinește rolul care îi revine: le oferim astăzi cercetătorilor imboldul de care au nevoie pentru a putea dezvolta următoarea generație de tehnologii și aplicații de inteligență artificială, iar întreprinderilor, mijloacele de care au nevoie pentru a le putea adopta și integra în activitatea lor.

Europa are cercetători, laboratoare și start-up-uri de talie mondială în domeniul inteligenței artificiale. De asemenea, în UE sectorul roboticii este puternic dezvoltat, iar transporturile, asistența medicală și industria prelucrătoare sunt sectoare de vârf pe plan mondial, care ar trebui să adopte inteligența artificială pentru a-și menține competitivitatea. Cu toate acestea, având în vedere concurența internațională acerbă, sunt necesare măsuri coordonate pentru ca UE să fie în avangarda dezvoltării inteligenței artificiale.

„Impulsionarea sprijinului financiar și încurajarea recurgerii la inteligența artificială în sectoarele public și privat
UE (atât în sectorul public, cât și în cel privat) ar trebui să sporească investițiile în cercetare și inovare în domeniul inteligenței artificiale cu cel puțin 20 de miliarde EUR de acum și până la sfârșitul anului 2020.”, potrivit comunicatului de presa.

Pentru a sprijini aceste eforturi, Comisia își majorează până la 1,5 miliarde EUR investițiile în cadrul programului pentru cercetare și inovare Orizont 2020 pentru perioada 2018-2020. Se preconizează că investițiile respective vor mobiliza încă 2,5 miliarde EUR reprezentând finanțări din parteneriatele public-privat existente, de exemplu în domeniul volumelor mari de date și al roboticii. Acestea vor sprijini dezvoltarea inteligenței artificiale în sectoare-cheie, de la transport până la sănătate, vor permite conectarea și consolidarea centrelor de cercetare în acest domeniu din întreaga Europă și vor încuraja testarea și experimentarea.

Comisia va sprijini, de asemenea, dezvoltarea unei „platforme de inteligență artificială la cerere” care va oferi, pentru toți utilizatorii, acces la resursele relevante în domeniul inteligenței artificiale în UE.

În plus, Fondul european pentru investiții strategice va fi utilizat pentru a oferi sprijin suplimentar întreprinderilor și start-up-urilor, permițându-le să investească în inteligența artificială. Se urmărește ca, prin Fondul european pentru investiții strategice, să se mobilizeze până în 2020 investiții în valoare de peste 500 de milioane EUR, în diferite sectoare-cheie.

Comisia își va continua, în același timp, eforturile pentru a crea un mediu care să stimuleze investițiile. Întrucât datele sunt materia primă pentru majoritatea tehnologiilor de inteligență artificială, Comisia propune astăzi un act legislativ care vizează punerea la dispoziție a mai multor date pentru reutilizare, precum și măsuri care să faciliteze schimbul de date. Sunt incluse aici date provenind de la serviciile de utilități publice și date privind mediul, precum și date din cercetare și date din domeniul sănătății.

Pregătirea pentru schimbările socio-economice generate de inteligența artificială
Odată cu intrarea în era inteligenței artificiale vor fi create multe locuri de muncă, în timp ce altele vor dispărea, iar majoritatea vor suferi transformări. De aceea, Comisia încurajează statele membre să își modernizeze sistemele de educație și de formare profesională și să sprijine tranzițiile de pe piața muncii pe baza Pilonului european al drepturilor sociale.

Comisia va sprijini parteneriatele dintre mediul de afaceri și sistemul educațional menite să atragă și să păstreze în Europa mai mulți profesioniști din domeniul inteligenței artificiale, va institui programe de formare specializate cu sprijin financiar din partea Fondului Social European, va sprijini competențele digitale, precum și competențele în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM), spiritul antreprenorial și creativitatea.

Propunerile incluse în următorul cadru financiar multianual al UE (2021-2027) vor cuprinde și majorarea sprijinului acordat pentru activitățile de formare având ca scop dobândirea de competențe digitale avansate, inclusiv de cunoștințe specifice domeniului inteligenței artificiale.

Asigurarea unui cadru etic și juridic adecvat
Ca orice tehnologie transformațională, inteligența artificială poate ridica noi probleme etice și juridice legate de răspundere sau de procesele decizionale potențial părtinitoare. Progresul tehnologic nu ar trebui să însemne o schimbare a valorilor.

Până la sfârșitul anului 2018 Comisia va prezenta orientări de etică privind dezvoltarea inteligenței artificiale. Acestea vor fi elaborate pe baza Cartei drepturilor fundamentale a UE, ținând cont de principii precum protecția datelor și transparența și luând în considerare lucrările Grupului european pentru etică în domeniul științei și al noilor tehnologii. Pentru a contribui la elaborarea acestor orientări, Comisia va reuni toate părțile interesate relevante în cadrul unei Alianțe europene în domeniul inteligenței artificiale.

De asemenea, până la jumătatea anului 2019 Comisia va publica, în lumina evoluțiilor tehnologice înregistrate, un ghid referitor la interpretarea Directivei privind răspunderea pentru produsele cu defect, astfel încât să se asigure mai multă claritate juridică pentru consumatori și producători în cazul produselor cu defect.

Etapele următoare
Începând de astăzi și ca urmare a Declarației de cooperare semnate de 24 de state membre și de Norvegia la 10 aprilie 2018, Comisia va începe să colaboreze cu statele membre pentru a redacta, până la sfârșitul anului, un plan coordonat cu privire la inteligența artificială. Principalul obiectiv constă în maximizarea impactului investițiilor la nivelul UE și la nivel național, încurajarea cooperării în întreaga UE, schimbul de bune practici și definirea, de comun acord, a căii de urmat pentru a asigura competitivitatea la nivel mondial a UE în acest sector.

De asemenea, Comisia va continua să investească în inițiative care sunt esențiale pentru inteligența artificială, inclusiv în dezvoltarea de componente și sisteme electronice mai eficiente (precum cipurile produse special pentru desfășurarea operațiunilor de inteligență artificială), în computerele de înaltă performanță de nivel mondial, precum și în proiectele emblematice legate de tehnologiile cuantice și de cartografierea creierului uman.

Context
Inteligența artificială nu ține doar de literatura științifico-fantastică, ci face deja parte din viețile noastre de zi cu zi, de la utilizarea unui asistent personal virtual pentru a ne planifica ziua până la melodiile pe care ni le sugerează telefoanele noastre. Pe lângă faptul că ne ușurează viața, sistemele inteligente ne ajută să rezolvăm unele dintre cele mai mari provocări mondiale: tratarea bolilor cronice, combaterea schimbărilor climatice și anticiparea amenințărilor la adresa securității cibernetice. Inteligența artificială este una dintre cele mai strategice tehnologii ale secolului XXI.
Europa dorește să se afle în avangarda acestor dezvoltări – numeroase descoperiri majore în domeniul inteligenței artificiale au fost realizate în laboratoare europene. Aproximativ un sfert din produsele de robotică industriale și produsele de robotică pentru servicii profesionale sunt realizate de întreprinderi europene.