Comerciantii romani nu stiu cat ii costa sa accepte diverse instrumente de plata

Desi au trecut aproape 20 de ani de la semnarea primului contract de acceptare a cardurilor la plata in Romania, comerciantii inca nu au calcule interne care sa reflecte o comparatie intre costurile acceptarii diferitelor instrumente de plata. Interesant este ca, in ciuda inexistentei acestor calcule, comerciantii sunt dispusi sa suporte o eventuala majorare a comisionului per tranzactie in cazul platii prin card.

In cel mai recent studiu al Consiliului Concurentei dedicat industriei cardurilor, intitulat Raport privind piata serviciilor de plati prin card, sunt prezentate rezultatele unui sondaj care a avut ca scop identificarea atitudinii comerciantilor fata de nivelul comisioanelor aplicate de banci.

In acest sens au fost formulate urmatoarele intrebari:

1. Imaginati-va ca toate bancile au marit taxa pentru serviciile comerciale pentru cardurile Visa/MasterCard cu o suma de 10% comparativ cu nivelul actual (de exeemplu: de la taxa actuala de 1% la 1,1% sau de la taxa actuala de 0,2 Euro la 0,22 Euro). Cum ati reactiona daca taxele pentru serviciile comerciale pentru toate celelalte carduri de plata ar ramane aceleasi?

Potrivit Raportului citat, “Majoritatea comerciantilor au raspuns ca nu ar face nimic si ar accepta in continuare cardurile ca mijloc de plata. Au existat si cativa comercianti care au raspuns ca ar alege reducerea marjei de profit si majorarea preturilor cu amanuntul sau, ar indruma clientii sa foloseasca numerarul sau transferul bancar in locul cardurilor”.

2. Ce taxa pentru servicii comerciale v-ar determina sa va fie indiferenta acceptarea numerarului sau acceptarea cardurilor Visa/MasterCard?

Potrivit Raportului, “din raspunsurile primite rezulta un nivel cuprins intre zero si 0,5%”. Concret insa, comerciantii nu au calcule interne care sa reflecte costurile cu acceptarea diverselor instrumente de plata. Un singur comerciant a mentionat 0,5%, insa nu era rezultatul unei analize comparative elaborata ci procentul pe care il plateste in prezent pentru depunerea numerarului la banca.

“Avand in vedere ca este important ca in preturile platite de consumatori, in cazul utilizarii de catre acestia a diferitelor instrumente de plata, sa fie reflectate costurile cufiecare dintre aceste instrumente de plata, ar fi fost benefica o comparatie a acestor costuri inregistrate de comercianti si, in special, cele cu manipularea numerarului. Acest lucru nu a fost posibil, comerciantii motivand ca nu au astfel de calcule interne care necesita o analiza de ansamblu a instrumentelor de plata acceptate (un singur comerciant a indicat procentul de 0,05% pentru varsarea numerarului la banca)”.

3. Imaginati-va ca toate bancile au marit taxa pentru servicii comerciale pentru cardurile Visa/MasterCard la un nivel la care ati dori sa incetati acceptarea cardurilor. Care ar fi aceasta suma si/sau acest procent?

Nivelul la care comerciantii ar inceta acceptarea cardurilor ca mijloc de plata este de la 0,75%, si ajunge chiar pana la 10%. In intervalul 0,75% si 2% s-au situat 58% dintre respondenti.

De ce totusi ar accepta comerciantii o majorare? Raspunsul autorilor studiului citat este ca: “comerciantilor le este greu sa refuze acceptarea cardurilor pentru ca acest lucru ar insemna pierderea clientilor si, implicit, o reducere a cifrei de afaceri”.

Desi la nivel national numarul tranzactiilor efectuate cu carduri de plata a cunoscut o dinamica importante, alternativa principala o constituie platile in numerar. Daca in totalul platilor la comerciantii care au facut obiectul sondajului, ponderea platilor cu cardul este de max. 24%, ponderea platilor cu numerar este intre 54-75%, diferenta fiind reprezentata de transferurile bancare.

Pentru ca am dorit mai multe detalii despre sondajul efectuat in randul comerciantilor, in vederea stabilirii gradului de relevanta al rezultatelor, am adresat o serie de intrebari Consiliului Concurentei.

Astfel, am aflat ca desi majoritatea comerciantilor care au participat la sondaj au prezenta nationala, numarul total al respondentilor a fost de numai 22, marea lor majoritate acoperind sectorul corporate, fara prezenta online.

In continuare va prezentam raspunsul complet al Consiliului Concurentei:

“Informatiile analizate in cadrul studiului de piata au fost colectate pe o baza anuala, in perioada 2009 – 2010 si primul semestrul din 2011.

Metoda principala folosita in culegerea datelor necesare elaborarii studiului de piata a fost ancheta, instrumentul utilizat fiind chestionarul. Acesta a reprezentat un set formalizat de intrebari, proiectat pentru a genera datele necesare atingerii obiectivelor studiului.

Informaţiile necesare studiului au fost culese direct de la 22 agenti economici, clasificati in functie de structura:

– mărime: 82% corporate si 18% IMM-uri;

– mediul in care isi desfasoara activitatea: 100% „in lumea reala” si 0% in lumea virtuala/magazine online;

– obiectul de activitate: 5% restaurant, 9% benzinarie, 13% agentie turistica; 18% comert nespecializat cu produse nealimentare, 23% magazin specializat/mixt si 32% supermarket/hypermarket.

Raspunsurile la chestionare au fost formulate de persoane cu functii de conducere din cadrul agentilor economici, iar majoritatea comerciantilor chestionaţi au o prezenta nationala (magazine, statii de distributie a combustibilului, agentii)”.