Cancelaria prim-ministrului sustine modificarea legii cash back in sensul revenirii la plafonul de 10.000 euro al vanzarilor anuale, de la care acceptarea cardurilor este obligatorie pentru comercianti

Premium
19 octombrie 2020

Este foarte clar, atat pentru Ministerul Finantelor Publice cat si pentru ANAF si pentru guvern ca utilizarea cash-ului in economie se coreleaza cu nivelul avaziunii fiscale,” a declarat Gabriela Horga, secretar de stat Cancelaria Prim-Ministrului, in cadrul conferintei online dedicata Zilei Nationale a Comerțului Electronic.

In interventia sa, reprezentantul Cancelariei a abordat trei subiecte: limitele pentru tranzactiile de plati in numerar, acordarea beneficiilor sociale pe card si modificarea legii cash-back.


Plafoanele pentru platile in numerar

Desi a declarat ca „este preocupare pentru cele mai bune practici si imbunatatirea acestor limite”, Horga a spus ca plafoanele stabilite de legea 70/2015 sunt printre cele mai mici din UE si a lasat sa se inteleaga ca nu vor fi modificate.

„In moneda euro, aceste plati sunt limitate intre 1025 euro si 2050 euro. Nu sunt cele mai generoase din Uniunea Europeana, sunt chiar destul de joase. Doar Italia si Portugalia sunt in jurul a 1000 de euro in timp de Belgia, Slovacia, Lituania au plafoane chiar pana spre 5000 euro,” a precizat reprezentantul guvernului.

De ce nu pot si aceste plafoane si mai mici? 

Horga spune ca trebuie sa ne raportam la realitatea Romaniei, care ne arata ca „utilizarea platilor in numerar in mediul rural inca are o pondere destul de mare”.

Aceste plafoane se pot modifica si stabili pe baza unei analize foarte aprofundate a acestor tipuri de plati, mai ales in mediul rural, pentru ca ar bloca exact platile pe care le fac cei din mediul rural in anumite domenii. Atat Ministerul Finantelor cat si ANAF-ul au o analiza pe aceste domenii in care exista platile persoanelor fizice in numerar de genul achizitia de pasari si animale pentru fabricarea produselor din carne, produse forestiere nelemnoase – ciuperci si fructe de padure. Deci, exista deja o analiza in acest sens.

Asadar, pe acest subiect al modificarii plafoanelor pentru tranzactiile de plati in numerar, ramane cum am stabilit.

Legea „cash back

Horga a mai precizat ca aceste limitari vin tocmai din cauza faptului ca in mediul rural este utilizat numerarul pentru ca nu exista acest acces la POS sau la bancomat.

„De aceea, acel plafon de 10000 euro si nu de 50.000 euro in cazul Legii cash back era necesar (n.r. plafon al vanzarilor anuale de la care comerciantii sunt obligati sa accepte cardul la plata), pentru a asigura functionalitatea platilor electronice si accesul la cash in mediul rural.” 

Exista vreun plan de a modifica legea cash back, in sensul revenirii la acel plafon de 10.000 euro? 
Prin acel prag, legea si-ar fi atins mai bine scopul, acela de albire a economiei si de incluziune fianciara si pentru mediul rural. Este o solutie pentru a putea incuraja cat mai multe servicii si cat mai multe beneficii sociale care se pot plati electronic. Adica pensii platite electronic, vouchere de masa, vouchere pentru achizitia de rechizite astfel incat, in mediul rural, sa se poata face aceste plati electronic si sa treaca la aceasta parte a beneficiilor sociale platite electronic. Este cea mai buna solutie.”

Cu siguranta, in momentul in care va exista o majoritate parlamentara, va fi sustinuta aceasta modificare.”  

Beneficiile sociale pe card

In aceasta perioada, Horga spune ca s-au facut pasi importanti.

Multe beneficii sociale s-au livrat pe card, inclusiv beneficiile sociale din fonduri europene: mese calde pentru varstnici au fost livrate pe card, inclusiv rechizitele pentru copiii din categoriile sociale defavorizate au fost platite pe card. Se incurajeaza aceasta abordare. Si in privinta pensiilor a fost o incurajare in acest sens pentru ca se plateau mai repede.

Dezbaterile din cadrul Zilei Comerțului Electronic pot fi urmărite pe site-ul evenimentului, www.ziuaecom.ro, sau pe pagina de Facebook ARMO.

Adauga comentariu

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Gabriela Nistor – director general adjunct BT

Tendinţele pe care le-am remarcat înainte de începerea pandemiei s-au accelerat pe perioada stării de urgenţă. Am văzut acest lucru ca o oportunitate, un tipping point pentru bancă. Post-pandemie nu avem cum sa ne întoarcem la comportamentul financiar pe care îl aveam până în februarie a.c. Relaţia românilor cu online-ul s-a schimbat. In plus, cardul fizic se va dematerializa. Vom asista la o scădere a cererii pentru cardurile fizice, respectiv la o creştere a preferinţei pentru componenta digitală a acestora.”

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale in 2020?