[stock-market-ticker symbols="FB;BABA;AMZN;AXP;AAPL;DBD;EEFT;GTO.AS;ING.PA;MA;MGI;NPSNY;NCR;PYPL;005930.KS;SQ;HO.PA;V;WDI.DE;WU;WP" width="100%" palette="financial-light"]

Bogdan Tudor, Class IT: „Ce fel de back-up a avut ING? Bancile trebuie sa aiba un sistem IT 2 plus 1 ca sa se asigure functionarea retelei”

14 septembrie 2016

Peste 80% dintre problemele care apar în cazul sistemelor IT ale companiilor pot fi prevenite printr-o monitorizare continuă, iar ING ar fi putut evita situaţia din weekend în care ATM-urile, POS-urile, cardurile şi serviciul de internet banking Home Bank nu au funcţionat mai multe ore, prin activarea unui sistem de backup, a spus Bogdan Tudor, fondatorul şi directorul executiv al companiei Class IT, invitat la ZF Live.

„Sunt atât de multe lucruri care pot merge rău. Întrebarea este ce fel de backup a avut ING, de exemplu? Un «backup hot» trebuia să intre în funcţiune imediat, indiferent de funcţionarea sau nu a data centerului primar. Automat, data centerul în care se replică datele trebuie să funcţioneze în timp real”. Bogdan Tudor spune că în astfel de situaţii limită oamenii pot lucra de la distanţă, pentru ca operaţiu­nile companiei să nu fie afectate.


„Orice companie trebuie să aibă în mod obligatoriu o copie offline a datelor din sistem. În mod normal, există standarde de business continuity plan (n.r. plan de continuitate a afacerii) pe diferite niveluri; cel mai avansat este 2 plus 1, adică, trebuie să ai două locaţii care funcţionează «hot», plus una care intră în funcţiune atunci când una din cele două a picat, astfel încât şi dacă pică cea de-a doua, sistemul poate să opereze în continuare”, a explicat acesta.

Class IT este un jucător care oferă externalizarea de servicii IT altor companii şi care lucrează în prezent cu 300 de clienţi, cărora le monitorizează de la distanţă toată activitatea, 24 de ore din 24, cu scopul de a preveni situaţii precum atacurile infor­maţio­nale sau întreruperea sistemelor infor­matice, cum a fost şi cazul recent al ING.

Tudor a mai spus că una dintre companiile cu care lucrează are în administrare fonduri de 12 mld. dolari. Atât la nivel local, cât şi la nivel global, acesta spune că pot exista vulnerabilităţi ale sistemelor informaţionale, însă este important ca acestea să poată fi prevăzute. „În general, lucrăm cu companii mari din industrie, dar şi cu jucători mai mici. De exemplu, colaborăm cu cel mai mare producător de conserve din Europa de Est, Scandia, dar şi cu companii din pharma, cu cifre de afaceri de miliarde de lei. De asemenea, mai operăm şi în SUA, unde ne-am început activitatea în urmă cu doi ani, iar acolo partenerii noştri au cifre de afaceri de miliarde de dolari”, a mai spus Bogdan Tudor.

Acesta explică faptul că specialiştii în IT trebuie să oprească sistemul care nu funcţionează, să identifice şi să analizeze sistemul primar, pentru a-l repara. „În 2008 a venit în România Morgan Stanley, iar primul lucru pe care l-au făcut reprezentanţii săi a fost să întrebe despre sistemul de continuitate. Nu vorbim doar despre continuitatea sistemelor IT, ci despre continuitatea afacerii, inclusiv dacă în sediul principal are loc un eveniment de tip dezastru”.

Bogdan Tudor spune că serviciile companiei costă în medie la 8.000 – 9.000 euro pe lună. Cel mai important client al său, care deţine în jur de 2.000 de calculatoare, plăteşte companiei Class IT aproape 10.000 de euro pe lună.

Sursa: zf.ro

Adauga comentariu

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Anders Olofsson – former Head of Payments Finastra

Banking 4.0 – „how was the experience for you”

So many people are coming here to Bucharest, people that I see and interact on linkedin and now I get the change to meet them in person. It was like being to the Football World Cup but this was the World Cup on linkedin in payments and open banking.”

Many more interesting quotes in the video below:

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?