BNR: redresarea activității economice în trimestrul I 2021 s-a realizat într-un ritm „considerabil peste așteptări”. A fost recuperată „aproape în totalitate” contracția economică severă din trimestrul II 2020.

Surse de incertitudini și riscuri rămân spune BNR.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 6 august 2021, a hotărât următoarele: 1) menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an, 2) menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an si 3) păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

In ultima sedinta de Consiliu a BNR, cei prezenti au constatat ca noile date statistice confirmă continuarea redresării activității economice în trimestrul I 2021 „într-un ritm considerabil peste așteptări”, aceasta reducându-și declinul în termeni anuali la doar -0,2 la sută, de la -1,4 la sută în trimestrul IV 2020, în condițiile unei creșteri trimestriale de 2,9 la sută – marginal mai pronunțată decât cea estimată anterior, potrivit BNR.

Evoluția implică recuperarea aproape în totalitate în acest interval a contracției economice severe din trimestrul II 2020, precum și redeschiderea deviației pozitive a PIB în trimestrul I 2021, în devans cu două trimestre față de previziunile din luna mai.

Totodată, cererea internă este confirmată drept unic determinant al redresării economice, în contextul redinamizării considerabile a consumului privat, dar și cu aportul accelerării semnificative a creșterii formării brute de capital fix. Exportul net și-a mărit însă substanțial contribuția negativă, similar estimării precedente, în condițiile creșterii mai pronunțate a dinamicii importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri și servicii, având drept consecință și o accentuare a adâncirii deficitului balanței comerciale față de perioada similară a anului trecut.

Pe acest fond, dar și ca urmare a înrăutățirii considerabile a balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare – pe seama fluxurilor profiturilor reinvestite și, într-o mică măsură, a intrărilor nete de fonduri europene –, deficitul de cont curent a cunoscut în trimestrul I 2021 cea mai amplă creștere în termeni anuali din ultimele 14 trimestre.

Evoluțiile recente ale indicatorilor cu frecvență ridicată arată continuarea creșterii economiei în trimestrul II 2021, într-un ritm trimestrial în decelerare, dar mai alert decât cel anticipat în luna mai, implicând, în contextul efectului de bază asociat contracției din perioada similară a anului trecut, majorarea la un nivel considerabil, de două cifre, a dinamicii anuale a PIB.

Rata anuală a inflației a continuat să crească deasupra limitei superioare a intervalului țintei în luna iunie, implicit peste nivelul prognozat, urcând la 3,94 la sută, de la 3,75 la sută în luna mai și 3,05 la sută în martie 2021.

Actualul scenariu evidențiază o traiectorie mai înaltă a ratei anuale prognozate a inflației pe parcursul următorilor doi ani, în condițiile în care aceasta a fost din nou revizuită considerabil în sens ascendent pe termen scurt și într-o mai mică măsură pe cel de-al doilea segment al orizontului proiecției.

Astfel, creșterea consistentă în luna iulie a prețurilor produselor energetice – gaze naturale, energie electrică și combustibili -, cu o contribuție cumulată estimată de circa 1 punct procentual la creșterea anuală a IPC, împinge rata anuală a inflației în semestrul II 2021 peste valorile anticipate anterior, deasupra intervalului țintei, fiind de natură să amplifice și să prelungească impactul inflaționist tranzitoriu al factorilor pe partea ofertei.