Autoritatea de Supraveghere a Prelucrarii datelor cu Caracter Personal spunea in 2014 ca Vodafone nu poate fi printre participantii la Biroul de credit pentru ca „s-ar ajunge la o incalcare grava a dreptului la viata privata”. Desi nu s-a schimbat nimic intre timp, companiile telecom nu au renuntat la idee.

Update: Am primit la redactie o reactie din partea Asociatiei Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare, prin presedintele acesteia Alin Iacob, care este si presedintele Grupului de Utilizatori ai Serviciilor Financiare (FSUG) din cadrul Comisiei Europene:

„Cei care figurează cu restanțe la Biroul de Credit au mari probleme în a obține un credit. Ori a permite accesul operatorilor din zona telecom la Biroul de Credit ar face ca pentru o factură de câteva zeci de lei neachitata la timp, un consumator să nu poată accesa un credit ipotecar.„

__________

ANSDPCP de la Decizia 105/2007 la GDPR. De la Interesul legitim la prelucrarea excesivă a datelor personale de către companiile de telecomunicații și utilități.

Au trecut mai bine de 15 ani de la decizia 105/2007 care prevedea expres că „pot participa la sistemele de tipul birourilor de credite numai instituţiile financiare şi de credit, societăţile de leasing şi cele de asigurări pentru produsele de tip credit” și aproape 10 ani de când ANSPDCP a respins in 2014 solicitarea primită din partea Vodafone care propunea extinderea sferei participanților la sistemele de evidență de tipul birourilor de credit prin includerea şi a societăților de telefonie.

Autoritatea preciza atunci, printr-un comunicat oficial:

„Faţă de solicitarea primită din partea S.C. Vodafone S. A. care propune extinderea sferei participanţilor la sistemele de evidenţă de tipul birourilor de credit prin includerea şi a societăţilor de telefonie, subliniem că Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal apreciază că, prin participarea societăţilor de telefonie la sisteme de evidenţă de tipul birourilor de credit, s-ar ajunge la o încălcare gravă a dreptului la viaţă privată.„

După intrarea în vigoare a GDPR și abrogarea Deciziei nr. 105/2007, ANSPDCP nu a mai emis niciun punct de vedere public pe subiectul acesta, dar trebuie menționat că argumentele aduse de ANSPDCP nu se bazează exclusiv pe prevederile Deciziei nr. 105/2007, abrogată în prezent, ci și pe principiile generale aplicabile în materia protecției datelor. Ceea ce a adus nou GDPR este amenda de până 4% din venituri care in UE au crescut cu 50% in 2022, de la €1,09 miliarde la €1,62 miliarde conform raportului DLA Piper.

Referitor la prelucrarea excesivă a datelor cu caracter personal, Uniunea Europeana se opune vehement folosirii la întâmplare a datelor personale de către GAFA (Google, Apple, FaceBook, Amazon), dar si împotriva prelucrării excesive a datelor personale. Spre exemplu, la ce i-ar folosi unei firme de telecomunicații sau utilități să știe la ce banca are credite un client?

Europa dezbate in 2023 suveranitatea asupra datelor și portofelul inteligent în care pot fi păstrate identitatea digitală, carduri virtuale, bani digitali, dar și datele financiare personale, intr-un format sigur si o cantitate suficienta pentru ca furnizorul de servicii să poată lua o decizie privind condițiile financiare pentru contractare. Datele de la biroul de credit sau adeverințele de venit ar putea sta la posesor și ar putea fi folosite la fel ca și permisul auto: prezentate când este nevoie, cui trebuie și in deplina conformitate cu GDPR.

Rămâne deschisa întrebarea: Este Romania in pas cu Europa?