[stock-market-ticker symbols="FB;BABA;AMZN;AXP;AAPL;DBD;EEFT;GTO.AS;ING.PA;MA;MGI;NPSNY;NCR;PYPL;005930.KS;SQ;HO.PA;V;WDI.DE;WU;WP" width="100%" palette="financial-light"]

Aproape o treime din populatia urbana cu varste intre 18 si 65 de ani, cu acces la internet, declara ca face plati cu telefonul folosind o aplicatie de tip portofel electronic. O patrime spune ca utilizeaza Revolut – studiu

16 iulie 2020

Digitalizarea serviciilor bancare oferite clienților din România a cunoscut o accelerare importantă odată cu declanșarea pandemiei de coronavirus. Astfel, circa două treimi (65%) dintre românii din mediul urban, cu acces la internet, declară că folosesc cel puțin o aplicație de mobile banking. Datele fac parte  din studiul sindicalizat BRIT (Business & Retail Inovation Tracker) despre piața de banking, realizat de iSense Solutions, reprezentativ pentru populația urbană cu acces la internet, cu vârsta între 18 și 65 de ani.

Procentul celor care folosesc aplicații mobile de internet banking precum George, BT24 Mobile Banking sau ING Homebank este semnificativ mai mare în rândul tinerilor (75% pentru cei cu vârste între 18-29 de ani). Totuși, gradul de adopție al aplicațiilor mobile este mai degrabă generalizat, penetrând și segmente mai mature (59% la cei între 46-65 de ani).


Gradul de utilizare al aplicațiilor de mobile banking este mai mare în București (77%) și zona de sud-est a țării (74%), precum și la persoanele cu venituri mari (74%). La polul opus, cele mai mici rate de adopție ale aplicațiilor de mobile banking se întâlnesc în regiunile de nord-est, Muntenia și nord-vest (56%).

Numărul mai mare de operațiuni bancare online din timpul epidemiei a solicitat infrastructura electronică a băncilor, însă majoritatea clienților (78%) nu au semnalat nicio problemă în relația cu băncile cu care lucrează de obicei. Doar 5% declară că au întâmpinat probleme punctual cu aplicațiile de mobile banking.

În plus, recomandările de distanțare fizică din timpul epidemiei și-au pus amprenta și pe comportamentul de plăți al românilor: 70% dintre românii din mediul urban, cu acces la internet, declară că folosesc carduri contactless. În ceea ce privește plata cu telefonul,  31% declară că fac plăți cu telefonul folosind o aplicație de tip portofel electronic. Procentul celor care fac plăți cu telefonul este mai mare în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani (39%).

„În mod tradițional, băncile sunt asociate cu atribute precum încredere sau stabilitate, însă orice prilej de a promova inovații se traduce în potențial de creștere. În noul context provocat de epidemia de COVID-19 este esențială utilizarea unor instrumente moderne care să elimine barierele fizice dintre clienți și bancă. Fie că vorbim de o simplă aplicație de internet banking, sau de creditare online, clienții vor căuta acele bănci care le fac viața mai ușoară”, afirmă Andrei Elvădeanu, Head of Market Strategy, iSense Solutions.

Datele prezentate mai sus au fost culese în perioada 22-26 iunie 2020 și fac parte din studiul BRIT (Business & Retail Innovation Tracker), realizat pe un eșantion format din consumatori și companii. Eșantionul de consumatori include 800 de persoane, reprezentativ la nivel urban pentru populația 18-65 ani cu acces la internet, populație bancarizată (grad de eroare +-4%). Eșantionul de business cuprinde 200 de companii, reprezentativ pe mărime de companie în funcție de numărul de angajați.

Adauga comentariu

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Anders Olofsson – former Head of Payments Finastra

Banking 4.0 – „how was the experience for you”

So many people are coming here to Bucharest, people that I see and interact on linkedin and now I get the change to meet them in person. It was like being to the Football World Cup but this was the World Cup on linkedin in payments and open banking.”

Many more interesting quotes in the video below:

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?