[stock-market-ticker symbols="FB;BABA;AMZN;AXP;AAPL;DBD;EEFT;GTO.AS;ING.PA;MA;MGI;NPSNY;NCR;PYPL;005930.KS;SQ;HO.PA;V;WDI.DE;WU;WP" width="100%" palette="financial-light"]

ANPC – Proiect de ordin privind afisarea, in suma exacta, a tuturor comisioanelor in ecranul ATM-urilor

15 septembrie 2014

ANPC propune spre consultare publica un proiect de Ordin prin care băncile vor fi obligate sa afiseze pe ecranele bancomatelor toate comisioanele aferente operatiunilor pe care un client doreste sa le efectueze cu un card de debit sau credit, exprimate in suma exacta, nu procentual. Cum gasiti aceasta initiativa? Poate fi ea implementata in forma propusa de ANPC?

Dan Popa
„Proiectul in sine nu e prost, dar e gandit fundamental aiurea astfel ca, in forma propusa, e de neaplicat! Hai s-o luam babeste.
Aveti un card la banca X si vreti sa scoateti bani de la banca Y. Potrivit proiectului, inainte de a efectua operatiunea, ATM-ul va trebui sa va arate toate comisioanele legate de operatiune, corect? Asta inseamna ca banca Y dispune de o lista cu toate comisioanele si taxele aferente bancii X pe care sa vi le afiseze. Pana aici, totul e frumos. Dupa Dumneavoastra, la bancomat vine un alt domn care are cardul la banca Z. Vrea si el sa scoata bani, daca nu ii ia ATM-ul un comision prea mare. ATM-ul bancii Z ar trebui sa ii afiseze si lui toate comisioanele legate de operatiune. In Romania sunt insa 41 de banci. Asta inseamna ca fiecare bancomat din Romania ar urma sa dispuna de 41 de interfete prin care ATM-ul sa comunice clientului toate comisioanele. Ar fi un soi de varianta digitaka a vechilor cabine de telefon din vremea lui Ceasca, unde era agata cate un cartzoi cu toate numerele de telefon din orasul din care sunai.
1. Tehnic vorbind, e extrem de greu acest lucru… si ar costa o caruta de bani.
2. Aratati-mi mie banca aia care pune la dispozitia competitorilor toate comisioanele pe care le practica. N-o sa vedeti foarte multe asemenea institutii de credit in Romania, chiar daca exista o lege care spune ca ele trebuie sa fie publicate pe site-ul institutiei. Sunt banci la care trebuie sa caut mult si bine pana sa dai de o lista a spezelor bancare (incompleta si aia), din motive de protejare a surselor de venituri.
3. Sa presupunem ca s-ar ajunge la un compromis si la punctul 1  isi la 2. Bancile ar scoate purcoiul de euro si s-ar alinia proiectului de Ordin. Cine credeti ca ar suporta in final toate aceste costuri? Actionarii bancilor? C`mon….Le-am suporta in final tot noi, orbetii care cotizam la banci chiar si atunci cand credem ca de fapt le pacalim noi pe ele.”

Mihai
„1. Asa cum cele 41 de banci folosesc o singura interfata standardizata pentru a interoga soldurile intre ele si pentru a extrage bani din acel sold, tot o interfata standardizata se poate folosi si pentru afisarea costului total al operatiunii solicitate de utilizator. Tehnic vorbind, e vorba doar de dublarea tranzactiilor de date care se efectueaza deja. Acum sunt doua variante: fie interfata standardizata exista dar nu e implementata, si atunci ARB si BNR pot sa contracteze implementarea ei la un mare furnizor, cu termen de livrare de un an sau doi, iar costurile se impart la toate bancile din RO, fie interfata standardizata nu exista inca (nu s-a scris specificatia) si atunci proiectul e mai mare (5-10 ani), cu implicarea UE si cu impartirea costurilor la toate bancile din UE.

2. Toate bancile fac asta. E suficient ca competitorii sa-si deschida conturi, si atunci au acces prin contract la lista de taxe si comisioane. A, ca front officeul e incompetent sau rau intentionat, e alta poveste. Dar lista e perfect accesibila oricarui client.

3. In prima faza, da, noi am plati mai mult. Dupa care, concurenta nascuta din transparenta nou aparuta ar pune presiune pe scaderea comisioanelor.
Una peste alta, consider ca e o idee geniala, generatoare de progres. Poate ca anumite detalii sunt insuficient gandite insa ideea de baza e extraordinara si ar fi pacat sa se piarda din cauza unor argumente mioape. Proiectul de ordin e de foarte bun simt, cu amendamentul ca nu se poate face in 60 de zile, ci in minim un an. Nu lucrez in domeniul financiar, dar am experienta cu implementarea interfetelor de comunicatie dupa standarde.”

Dodo
„Treaba este destul de complicata. Lucrez in domeniul software pentru retail banking si tranzactii financiare. O tranzactie financiara de foarte putine ori implica doar banca ce a emis cardul si banca ce detine bancomatul. Exista asa numitele entitati ce se numesc switchuri (eg Visa , MasterCard, ele nu sunt banci si nu emit carduri). E foarte greu ca bancomatul unei banci sa afiseze comisioanele tuturor entitatilor care proceseaza tranzactia. Asta fara sa mentionez comisioane legate de shimburi valutare in cazul in care eu am un card emis intr-o alta tara, intr-o alta moneda si vin sa scot bani de la un bancomat din Romania. Nu spun ca proiectul e prost, chiar e o idee foarte buna, dar nu cred ca poate fi implementat doar fiindca asa cere ANPC ul. Si in niciun caz in graba, e un proiect ce poate dura ani de zile.”

Adauga comentariu

Noutăți
Cifra/Declaratia zilei

Anders Olofsson – former Head of Payments Finastra

Banking 4.0 – „how was the experience for you”

So many people are coming here to Bucharest, people that I see and interact on linkedin and now I get the change to meet them in person. It was like being to the Football World Cup but this was the World Cup on linkedin in payments and open banking.”

Many more interesting quotes in the video below:

Sondaj

In 23 septembrie 2019, BNR a anuntat infiintarea unui Fintech Innovation Hub pentru a sustine inovatia in domeniul serviciilor financiare si de plata. In acest sens, care credeti ca ar trebui sa fie urmatorul pas al bancii centrale?