Angajatii romani isi doresc, ca beneficii extrasalariale: tichete culturale, tichete sport si tichete de servicii – toate pot fi acordate pe carduri dedicate

Printre beneficiile cele mai dorite de catre angajatii romani se regasesc, in ordinea preferințelor: asigurarile medicale (88%), primele de sarbatori (88%), tichetele de masa (79%) și tichetele cadou (77%). Pentru realizarea acestui top, au fost cumulate procentele celor care declara ca au aceste beneficii și, mai mult decat atat, le doresc și procentele celor care declara ca nu au aceste beneficii, dar și le doresc, releva un studiu IRES, realizat la cererea Up Romania.

Printre beneficiile extra salariale inca inexistente la noi, dar pe care angajații romani și le doresc la actualul loc de munca, se afla pe primele locuri: tichetele culturale (61%) – pentru achiziționarea de carți, bilete la evenimente culturale etc. –, tichetele sport (57%) – pentru achiziționarea de echipament sportiv sau desfașurarea de activitați sportive – și tichetele de servicii (55%) – pentru remunerarea prestațiilor casnice (bone, ingrijirea persoanelor varstnice etc.).

„Sunt surprinzatoare procentele care indica o mare dezirabilitate in randul angajaților romani pentru categorii de beneficii care nu sunt in momentul de fața pe piața din Romania. Sunt absolut convinsa ca tichetele culturale sau cele de servicii ar schimba in bine viața angajaților romani și ar contribui consistent la motivarea, loializarea și recunoașterea acestora. Aceste beneficii și-au dovedit eficiența in foarte multe țari ale Uniunii Europene și este evident ca piața din Romania este pregatita pentru acceptarea lor”, a declarat Elena Pap, directorul general Up Romania.

Despre studiul Calitatea vieții la locul de muncă Studiul „Calitatea vieții la locul de muncă – percepții ale angajaților” a fost derulat în perioada 1-8 aprilie 2016 pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1264 angajați care lucrează cu contract individual de muncă într-o organizație cu un număr mai mare de 10 de angajați. Studiul a fost realizat prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing) și are o marjă de eroare teoretică de +/-2,8%.