Analiză VENEVO: crowdlending-ul intră într-o etapă de creștere accelerată în România

Cererea pentru finanțare alternativă crește pe fondul nevoii de capital circulant. Aproximativ 60–70% dintre antreprenorii interesați de crowdlending explorează această soluție după un refuz bancar sau după un proces de creditare foarte lent. 2025 este primul an în care regulamentul european ECSPR se aplică integral, standardizând modul de funcționare al platformelor de crowdlending.

Accesul dificil la creditare a devenit una dintre cele mai mari provocări pentru IMM-urile din România. Cerințele ridicate de garanții, analiza de risc centrată în principal pe istoricul financiar și durata extinsă a proceselor de aprobare pun presiune pe companiile care au nevoie de capital rapid pentru stocuri, echipamente, extindere sau acoperirea cashflow-ului.

În acest context, tot mai mulți antreprenori se orientează către soluții alternative, iar crowdlending-ul începe să câștige teren ca mecanism de finanțare bazat pe împrumuturi directe de la investitori – sunt concluziile cele mai recente analize VENEVO, platforma românească de finanțare participativă prin împrumuturi.

„Cele mai multe solicitări vin de la antreprenori care au nevoie de capital într-un orizont de timp scurt și nu reușesc să obțină finanțare bancară în ritmul în care se mișcă business-ul lor. Din interacțiunile pe care le avem, aproximativ 60–70% dintre antreprenorii care ajung în zona de crowdlending vin după un refuz bancar sau după un proces de creditare foarte anevoios”, spune Matei Oprea, CEO VENEVO.

Un sector aflat în creștere accelerată, dar încă slab documentat

Deși interesul din partea antreprenorilor și investitorilor crește vizibil, piața de crowdlending rămâne slab documentată la nivel local. Nicio autoritate națională nu publică încă statistici detaliate despre IMM-urile finanțate prin crowdlending, iar platformele active nu au obligații de raportare granulară privind numărul de proiecte, profilurile companiilor sau volumele direcționate către business-uri.

„Pe baza datelor pe care le avem, vedem o piață aflată într-un stadiu incipient ca volum, dar într-o fază clară de creștere accelerată. Cererea există și este în creștere, însă lipsa de transparență și absența unui cadru unitar de raportare fac dificilă înțelegerea exactă a dimensiunii actuale. Tocmai de aceea este important ca această zonă să devină mai bine structurată și mai clar vizibilă pentru antreprenori și investitori”, adaugă Matei Oprea.

ECSPR schimbă regulile jocului pentru platforme și investitori

Un element de turnură pentru piață este reprezentat de ECSPR (European Crowdfunding Service Providers Regulation), regulamentul european care stabilește normele de funcționare pentru platformele de finanțare participativă, inclusiv cele de crowdlending. 2025 este primul an în care ECSPR se aplică integral în România, iar acest lucru aduce o serie de schimbări structurale:

. platformele trebuie autorizate conform unui set unitar de criterii;

. este standardizat modul în care sunt evaluate riscurile și prezentate informațiile proiectelor;

. investitorii retail beneficiază de mecanisme de protecție – de la avertizări de risc clare, la perioade de reflecție înainte de angajarea investiției;

. platformele autorizate pot opera la nivel european, în baza unui „pașaport” unic, fără licențe separate în fiecare stat membru.

Prin aplicarea ECSPR, crowdlending-ul trece dintr-o zonă percepută până acum ca dificil de încadrat, într-un cadru clar, aliniat standardelor europene. Pentru antreprenori, acest lucru înseamnă acces la canale de finanțare care funcționează după reguli previzibile. Iar pentru investitori, înseamnă mai multă transparență și instrumente mai clare de evaluare a riscului.

Cine caută crowdlending și pentru ce sume

Potrivit analizei VENEVO, din discuțiile directe cu antreprenorii reiese că cele mai frecvente nevoi de finanțare se regăsesc în intervalul 35.000 – 150.000 de euro. IMM-urile mici solicită de obicei sume cuprinse între 25.000 și 50.000 de euro, în timp ce business-urile cu tracțiune, care au deja o bază operațională solidă, se orientează către finanțări între 75.000 și 150.000 de euro pentru extindere, investiții sau consolidarea cashflow-ului.

Crowdlending-ul rămâne încă, la nivel general, o zonă dominată de finanțări de tip micro-împrumut pentru business, însă România începe să se alinieze treptat modelului din Europa Centrală și de Est, unde multe proiecte de finanțare se încadrează în intervalul 50.000 – 300.000 de euro per rundă.

Profilul companiilor care se uită către crowdlending este variat: producție mică și ateliere manufacturiere, HoReCa (extinderi, echipamente, renovări), eCmmerce și retail, servicii medicale și profesionale, dar apare aici și o categorie emergentă – creatori și artiști cu comunități consolidate, care vor să își finanțeze proiecte cu impact economic real împreună cu publicul lor.

În paralel, tot mai multe companii cu tracțiune folosesc crowdlending-ul ca instrument complementar – peste facilitățile bancare existente, pentru a susține extinderea sau pentru a acoperi decalajele de cashflow. Analiza VENEVO arată două direcții clare: business-urile care caută alternative după dificultăți în relația cu banca și companiile mature care au nevoie de capital suplimentar pentru a-și menține ritmul de creștere.

„Vedem tot mai des antreprenori care privesc crowdlending-ul ca o completare la instrumentele financiare pe care le utilizează. Au deja o relație bancară, dar au nevoie de capital suplimentar pentru a-și susține ritmul de creștere, pentru a acoperi decalajele de cashflow sau pentru a finanța proiecte noi. Pentru ei, avantajul este că pot structura finanțarea într-un mod mai apropiat de realitatea business-ului lor”, subliniază Matei Oprea.

Investitorii individuali: de la depozite și crypto, la instrumente cu randament predictibil

Cât privește cererea dinspre investitori, tendința este la fel de clară: aceștia caută tot mai mult instrumente cu randament predictibil, pe termene scurte și medii, cu o înțelegere mai bună a riscului. Dobânzile reduse la depozite și experiențele din zona investițiilor foarte volatile (inclusiv crypto) au împins mulți investitori către instrumente care oferă o legătură directă cu economia reală.

Aceștia se uită la transparența informațiilor, la istoricul și planul de afaceri al companiilor, la modul de evaluare a riscului și la mecanismele de protecție oferite. Preferința merge către rambursări lunare sau periodice și termene de finanțare care permit o calibrare mai fină a riscului în portofoliu.

VENEVO deschide perioada de înscriere pentru proiecte

În acest context, VENEVO a anunțat recent deschiderea procesului de selecție a proiectelor antreprenoriale care vor fi listate în momentul lansării oficiale, preconizate pentru primăvara anului viitor.

Perioada de selecție se va derula pe parcursul următoarelor luni și este dedicată antreprenorilor care caută o alternativă concretă la finanțarea bancară sau la sursele clasice de capital. VENEVO creează o punte directă între aceștia și investitori individuali din România, oferind acces la finanțare configurabilă și susținere activă în dezvoltarea afacerilor listate.

VENEVO permite investitorilor să susțină direct afaceri românești prin împrumuturi acordate în mod transparent, 100% digital. Sumele minime pornesc de la 100 – 250 de lei per proiect, iar rambursarea se face lunar, conform unui grafic agreat contractual, cu dobândă inclusă.

Investitorii au acces complet la toate informațiile relevante despre fiecare proiect, inclusiv scorul de risc și fișele standardizate cu date esențiale, în conformitate cu cerințele legale. Astfel, fiecare decizie de investiție poate fi aliniată profilului propriu de risc și obiectivelor de randament.

Pentru a reduce riscurile și a crește încrederea în platformă, fiecare proiect listat trece printr-un proces riguros de evaluare, care îmbină analiza financiară, juridică și de risc. Investitorii se pot înscrie încă de pe acum pentru a primi acces prioritar la primele proiecte listate, odată cu deschiderea oficială a investițiilor în primăvara anului viitor.