Dacă în anul 2018 la fiecare 100 de companii 41 aveau un risc ridicat de intrare în insolvență, în anul 2019 numărul acestora a crescut la 42 de companii, iar în anul 2020 a ajuns la 44 de companii (la fiecare sută).
Piața de comerț online va ajunge la 18,4 miliarde de lei în 2021, în creștere cu 15%, după ce anul 2020 a fost cel mai bun an pentru companiile care activează în e-commerce, este una dintre concluziile studiului realizat de termene.ro, în contextul Black Friday.
Studiul a luat în calcul toate societățile care au ca principal domeniu de activitate Comerțul cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau Internet și evidențiază faptul că veniturile generate de aceste companii sunt în anul 2020 cu 40% mai mari comparativ cu cele realizate în anul 2019.
Astfel, la nivelul anului 2020 veniturile obținute de companiile care desfășoară activități din sfera comerțului online au depășit pragul de 16 miliarde lei, cu aproximativ 5 miliarde de lei mai mult comparativ cu anul 2019, când s-au înregistrat 11,85 miliarde lei.
Nu doar veniturile generate de companiile din domeniul comerțului online au crescut, ci și profiturile generate de acestea. Astfel, dacă în 2019 companiile din domeniu obțineau profituri de aproximativ 680 milioane lei, la nivelul anului 2020 acestea au obținut peste 1,23 miliarde lei. De altfel, în ultimii patru ani profiturile generate în acest sector economic s-au dublat în fiecare an, de la aproximativ 160 milioane lei (2017) la aproximativ 370 milioane lei (2018), iar apoi la aproximativ 680 milioane lei 2019.
La rândul lor, platforma de comerț digital VTEX împreună cu iSense Solutions au realizat o cercetare de piață de unde a reieșit că 20% dintre retaileri au început să vândă și online dinaintea pandemiei, în timp ce 46% au confirmat faptul că au vândut mai mult online în 2020 față de 2019. Aceste date confirmă trendul ascendent din e-commerce.
Cristi Movilă, Eastern Europe General Manager & EMEA SVP la VTEX, consideră că piața de comerț online va evolua cu circa 15% anul acesta comparativ cu anul 2020.
Ponderea tranzacțiilor online din totalul vânzărilor din retail a fost în jur de 10% în 2020, iar în 2021 Cristi Movilă estimează că va crește spre 12%, susținută de creșterea accelerată a vânzărilor online, dar și de stagnarea și incertitudinea din offline. Pandemia a influențat mult piața de ecommerce, forțând retailerii să-și regândească modelele de business și să fie acolo unde consumatorii stau cel mai mult, în online.
„Am discutat cu majoritatea hipermarketurilor și a jucătorilor din piață și toți se dezvoltă, toți investesc și toți au creștere foarte mare, pentru că piața de food era foarte jos. Tot investind și dezvoltându-se, alături de companii de curierat, centre și parcuri logistice, este clar că vor crește. Toate aceste elemente vin pe fondul intrării unor clienți în online. Sunt foarte mulți oameni care au intrat și au cumpărat pentru prima oară mâncare și au depășit bariera de produse proaspete”, mai spune Cristi Movilă.
Profitabilitatea medie a domeniului e-commerce a depășit 7,3%, dublul anului 2018 (3,7%) și în creștere de la 5,1%, cât era în anul 2019. În contextul dat, creșterea profitabilității indică o creștere a profitului mai accelerată decât cea a veniturilor.
O profitabilitate de 7,3% arată că, la fiecare 100 lei încasați, un antreprenor rămâne cu 7,3 lei pe când profitabilitatea de 3,7% arată că, la fiecare 100 lei, un antreprenor rămâne cu 3,7 lei. În ambele cazuri, diferența până la valoarea de 100 de lei o reprezintă costurile.
Dacă, în medie, rămân cu 7,3 lei pentru fiecare 100 lei încasați înseamnă că 92,7 lei reprezintă costurile și că este nevoie de 13 clienți bun-platnici care să-mi genereze fiecare cei 7,3 lei profit pentru a putea acoperi pierderile pe care mi le generează un singur client rău-platnic.
Dacă restrângem analiza la nivelul mediu al domeniului, rezultă că o companie din comerțul online a obținut în anul 2020 profituri în valoare de 77 mii lei, de peste patru ori mai ridicate comparativ cu una care a activat în anul 2017 în același domeniu, când în medie se obțineau profituri de doar 19 mii lei. În anul 2018, în medie, o companie obținea profit de 35 mii lei, pe când în anul 2019 acesta era de aproximativ 52 mii lei.
La nivelul mediu al veniturilor situația este relativ constantă, dacă în anul 2017 o companie putea spera venituri de aproximativ 930 mii lei, în anul 2020 acestea au crescut la 1,052 milioane lei. În anul 2018, veniturile medii obținute au crescut la 951 mii lei, pe când în anul 2019 acestea au scăzut la 908 mii lei.
Veniturile generale ale comerțului online au crescut, dar odată cu ele a crescut și numărul jucătorilor de pe piață. La nivelul veniturilor, anul 2020 a adus creșteri, dar nu atât de spectaculoase comparativ cu creșterea profiturilor. Eficientizarea business-urilor, identificarea unor furnizori ieftini pe fluxul de aprovizionare sau un mai bun control al fiscalității – toate pot fi motive pentru care profiturile înregistrate la nivel de companie au crescut atât de spectaculos.
Viteza de plată a datoriilor (timpul în care se plătește o factură către un furnizor) este în scădere continuă, de la 116 zile în anul 2017 la 101 zile în anul 2020, după ce în anul 2018 aceasta a fost de 115 zile, iar în anul 2019, de 111 zile.
Din punctul de vedere al vitezei de recuperare a creanțelor (în cât timp se încasează o factură de la un client), anul 2020 a adus o scădere a timpului mediu cu 5 zile, de la 37 de zile (în 2019) la 32 de zile. Viteza de recuperare a creanțelor a avut o evoluție relativ constantă – fiind de 28 de zile în anul 2017 și de 34 de zile în anul 2018, în ultimii 4 ani crescând cu 4 zile.
Cu cât crește termenul de plată, cu atât crește și incertitudinea încasării, este de așteptat ca un furnizor să ofere facilități clientului care plătește mai repede și nu neapărat celui care plătește mai mult. Scăderea vitezei cu care se plătesc datoriile în anul 2020 poate fi interpretată și ca o modalitate prin care jucătorii de pe piața comerțului online caută să își securizeze furnizorii și să își asigure stocurile, existând o luptă și între cine plătește mai repede furnizorul.
Deși viteza de plată a datoriilor este în scădere, numărul companiilor cu risc ridicat de intrare în insolvență a crescut ușor. Dacă în anul 2018 la fiecare 100 de companii 41 aveau un risc ridicat de intrare în insolvență, în anul 2019 numărul acestora a crescut la 42 de companii, iar în anul 2020 a ajuns la 44 de companii (la fiecare sută). Totodată, numărul companiilor cu risc scăzut sau foarte scăzut a înregistrat un trend opus, de la 56 de companii (la fiecare sută) în anul 2018 la 55 în anul 2019 și 53 în anul 2020.
Intrarea în insolvență a unei companii presupune că aceasta nu-și mai poate plăti datoriile către parteneri, putând cauza probleme de activitate acestora.
Trendul indică o direcție destul de clară, există tot mai multe companii care au un risc ridicat de a intra în incapacitate de plată. Situația nu este îngrijorătoare, dar recomandă prudență atât în căutarea unor parteneri de încredere precum și în determinarea limitelor pentru care se acordă creditele comerciale.
Banking 4.0 – „how was the experience for you”
„So many people are coming here to Bucharest, people that I see and interact on linkedin and now I get the change to meet them in person. It was like being to the Football World Cup but this was the World Cup on linkedin in payments and open banking.”
Many more interesting quotes in the video below:
