Cea de-a 16-a ediţie de Black Friday la eMAG a depăşit pragul de un miliard de lei, cu o valoare totală a comenzilor de peste 1,041 miliarde de lei, în creştere cu 55 de milioane lei faţă de anul trecut. 714.000 de clienţi au pus mult mai multe produse din multiple categorii în coşul de cumpărături şi au comandat în total peste 4,1 milioane de produse, cu aproximativ 600.000 mai multe decât la ediţia precedentă, potrivit ZF.
Multe si (in general) marunte …
. Clienţii au comandat 39.600 de bilete la festivaluri (Beach, Please!, NIBIRU, Nostalgia, Summer Well şi Electric Castle) de peste patru ori mai multe decât anul trecut. Stocul de 350 de bilete la festivalul Beach, Please!, disponibile la preţul de 1 leu, redus de la 712 lei, s-a epuizat în doar 22 de secunde.
. Black Friday şi pentru cumpărăturile de zi cu zi: 322 de tone de detergent de rufe şi capsule pentru maşina de spălat vase, 159 de tone de cafea, 195.000 de suplimente alimentare şi vitamine şi 595 de tone de hrană pentru animalele de companie au fost comandate într-o singură zi.
. Printre categoriile care au înregistrat unele dintre cele mai mari creşteri faţă de ediţia precedentă s-au numărat alimentele neperisabile (+67,4%), consumabilele medicale (+52,8%), produsele de îngrijire şi înfrumuseţare (+26,6%), produsele de igienă (+25,6%) şi suplimentele alimentare (+23,8%).
. Interes de cinci ori mai mare pentru asigurările RCA. Posibilitatea achitării în rate cu dobândă zero a contribuit la creşterea interesului pentru această categorie de servicii, pentru care clienţii au plasat de cinci ori mai multe comenzi decât anul trecut.
. Clienţii au comandat 17,4 kilograme de aur, argint şi monede, de aproape trei ori mai mult decât anul trecut, 1.489 de pachete turistice şi 10.936 de comenzi din categoria sănătate.
. Au fost plasate şi 36 de comenzi pentru automobile, în creştere cu 33% faţă de ediţia precedentă.
Comparatia cu editia din 2025 ofera o alta realitate
Evoluția vânzărilor de Black Friday la eMAG din 2026 indică o schimbare importantă de comportament a consumatorului român: nu asistăm neapărat la o scădere a apetitului pentru cumpărături, ci la o transformare a modului în care oamenii cumpără, a ceea ce cumpără și, mai ales, a banilor pe care sunt dispuși să îi cheltuiască.
Cifrele sugerează o combinație între prudență financiară, diminuarea puterii de cumpărare și o posibilă oboseală a consumatorului față de promoțiile comerciale.
Creșterea vânzărilor este mai degrabă nominală decât reală
Valoarea totală a comenzilor a crescut de la 986 milioane lei la 1,04 miliarde lei, adică aproximativ 5,5%. La prima vedere, este un rezultat pozitiv. În realitate, dacă îl raportăm la inflație, perspectiva se schimbă. În septembrie 2026, inflația anuală în România era de 6,61%, iar inflația medie pe ultimele 12 luni ajunsese la 9,2%, potrivit datelor INS.
Prin urmare, chiar dacă nu putem folosi mecanic inflația generală pentru a deflata vânzările unui retailer, creșterea de 5,5% sugerează o stagnare sau chiar o contracție în termeni reali. Cu alte cuvinte, eMAG a vândut mai mult în lei, dar nu neapărat mai mult în termeni economici reali. Este o diferență importantă.
Consumatorii cumpără mai multe produse, dar cheltuiesc relativ mai puțin pe fiecare
La acest aspect se află unul dintre cele mai interesante semnale.
. Numărul clienților a crescut cu numai 1,7%.
. Numărul produselor comandate a crescut cu aproximativ 17%.
. Valoarea comenzilor a crescut cu numai 5,5%.
Rezultă că un client a cumpărat, în medie, mai multe produse, dar valoarea medie a unui produs a scăzut.
Dacă raportăm valoarea totală a comenzilor la numărul de produse, obținem:
. 2025: aproximativ 282 lei/produs;
. 2026: aproximativ 254 lei/produs.
O scădere de aproape 10%. Acesta este un indicator sugestiv pentru ceea ce am putea numi trading down: consumatorii nu renunță complet la cumpărături, dar se orientează către produse mai ieftine, alternative mai accesibile sau achiziții de valoare individuală mai mică. Practic, cumpără mai multe lucruri, dar își protejează bugetul.
Structura vânzărilor arată o schimbare a priorităților
Evoluția pe categorii este poate cel mai bun argument în favoarea ipotezei că avem de-a face cu un consumator mai prudent.
Creșterile se concentrează în câteva categorii:
În schimb, scăderile sunt evidente în categorii precum:
Avem, așadar, o reorientare către produse de consum curent, îngrijire personală și necesități casnice, în detrimentul produselor tehnologice și al unor achiziții discreționare. Este posibil să fie vorba și despre amânarea achizițiilor importante. Un telefon, un televizor sau un laptop nou pot deveni achiziții care mai suportă câteva luni de amânare atunci când perspectivele economice sunt incerte. În schimb, produsele de îngrijire personală, cele pentru casă sau cele destinate animalelor de companie au o componentă de consum recurent.
Plata cu cardul câștigă teren, dar plata în rate nu mai accelerează
Ponderea plăților cu cardul a crescut de la 79% la 86,8%. Este o evoluție semnificativă, care poate reflecta atât maturizarea comportamentului de cumpărare online, cât și preferința pentru tranzacții rapide, sigure și ușor de controlat.
Dar există un detaliu interesant: ponderea comenzilor plătite în rate pare să fi rămas în jurul valorii de 33-34%. Într-o perioadă în care puterea de cumpărare este afectată, ne-am putea aștepta ca plata în rate să devină un instrument tot mai utilizat pentru susținerea consumului. Faptul că nu observăm o creștere a ponderii sale poate indica o reticență mai mare față de asumarea unor obligații financiare viitoare.
Consumatorul nu doar că este mai atent la cât cheltuiește astăzi, ci pare să fie mai preocupat și de angajamentele financiare pe care și le asumă pentru lunile următoare.
Black Friday a devenit o promoție permanentă?
Aceasta este, probabil, una dintre cele mai interesante întrebări pe care le ridică rezultatele. Cred că există un fenomen real de diluare a importanței Black Friday, iar responsabilitatea nu aparține exclusiv consumatorilor. Retailerii au contribuit la această situație.
În ultimii ani, reducerile au devenit o componentă aproape permanentă a comerțului:
Consumatorul a învățat că nu trebuie neapărat să cumpere de Black Friday. Poate găsi o ofertă similară și peste două săptămâni sau chiar a doua zi. În acest context, Black Friday își pierde treptat caracterul excepțional.
Mai mult, promoțiile permanente creează două probleme pentru retaileri:
. Prima este amânarea achizițiilor. Consumatorul nu mai cumpără atunci când apare nevoia, ci așteaptă următoarea reducere.
. A doua este diminuarea impactului psihologic al reducerii. Dacă aproape tot anul există promoții, o reducere de Black Friday nu mai reprezintă neapărat o oportunitate extraordinară.
Totuși, pentru a demonstra că acest fenomen a afectat rezultatele eMAG, ar trebui să comparăm și vânzările din restul anului, nu doar rezultatele unei singure zile.
Contextul economic nu poate fi ignorat
Cifrele trebuie privite și în contextul economiei românești din 2026. Comisia Europeană anticipa o stagnare economică în România, cu o creștere a PIB de numai 0,1%, și o inflație de 7%. În plus, prognoza sa indica o deteriorare a încrederii consumatorilor și o reducere a consumului intern. Un studiu PwC publicat în octombrie 2026 evidențiază, de asemenea, presiunea exercitată de inflație, creșterile de taxe și diminuarea puterii de cumpărare asupra comportamentului de consum.
Așadar, prudența consumatorilor nu este doar o impresie sugerată de rezultatele Black Friday. Ea se înscrie într-un context economic mai larg.
Avem asadar un consumator mai prudent, într-o piață care și-a consumat o parte din instrumentele promoționale.
Pe de o parte, consumatorul isi ajusteaza comportamentul: nu renunță la cumpărături, dar devine mai selectiv. Caută produse mai ieftine, cumpără mai multe articole de valoare individuală redusă și este mai puțin dispus să facă achiziții importante, care pot fi amânate.
Pe de altă parte, avem un retail care a banalizat reducerile. Black Friday nu mai este neapărat momentul unic în care consumatorul poate obține un preț excepțional. Este doar una dintre numeroasele campanii promoționale ale anului.
Aș mai adăuga o observație: creșterea numărului de produse comandate cu 17%, în condițiile unei creșteri de numai 5,5% a valorii comenzilor, nu arată o piață lipsită de activitate. Arată o piață în care valoarea economică a fiecărei achiziții se comprimă.
In concluzie, Black Friday 2026 nu pare să fie povestea unui retailer care nu mai reușește să atragă clienți, ci povestea unui consumator care nu mai este dispus sau nu își mai permite să cumpere ca înainte.
In acest moment, retailerii se confruntă cu o dilemă: au nevoie de promoții pentru a menține volumul vânzărilor, dar tocmai abundența promoțiilor riscă să le diminueze eficiența.
Paradoxul comerțului din această perioadă este că reducerile au devenit atât de prezente încât nu mai reprezintă un motiv suficient de puternic pentru a cumpăra. Iar consumatorul a devenit atât de prudent încât nici măcar Black Friday nu mai reușește să-l determine să cheltuiască semnificativ mai mult.
Banking 4.0 – „how was the experience for you”
„To be honest I think that Sinaia, your conference, is much better then Davos.”
Many more interesting quotes in the video below:
