România pare să aibă o alfabetizare financiară „de suprafață”

România nu are doar o problemă de educație financiară, ci o problemă de percepție a educației financiare: prea mulți oameni cred că înțeleg finanțele personale mai bine decât o arată capacitatea lor de a aplica în practică noțiuni fundamentale. Potrivit unui sondaj BCR la care au participat peste 30.000 de români, 61% dintre oameni înțeleg relația risc-randament, însă doar 51% înțeleg cum să reducă acel risc prin diversificare și doar 39% înțeleg cum funcționează dobânda asupra propriilor economii.

Când vine vorba de finanțe, o mare parte dintre români par să fie analfabeți funcțional: cunosc termenii, au încredere în propriile cunoștințe, dar întâmpină dificultăți în aplicarea unor concepte financiare elementare în situații concrete. 42% dintre repondenți pur si simplu nu înțeleg efectul inflației asupra puterii de cumpărare.

Dupa centralizarea rezultatelor sondajului (în fapt un chestionar cu 12 intrebări, pe care îl puteți completa aici), BCR spune ca peste jumătate dintre respondenți declară că au cunoștințe financiare ridicate sau foarte ridicate, însă rezultatele arată că doar unul din 10 (13%) atinge acest nivel. Media europeană este dublă (26%).

Cele mai multe răspunsuri greșite (76%), de departe, au fost la întrebarea: Dacă ratele dobânzilor cresc, ce se întâmplă de obicei cu prețurile obligațiunilor?  Răspunsul corect este scad. Însă trebuie sa recunoaștem că la o astfel de întrebare se pot înșela chiar si persoane cu studii superioare în economie. 

Mult mai grav mi se pare ca avem procente scazute la alte întrebări, cu muuuuuuuuuult mai simple:

Intrebare: De ziua ta, primești 100€ cadou de la mătușa și te decizi să-i pui într-un cont de economii, cu dobânda de 2% pe an. Îi lași neatinși: nici nu adaugi, dar nici nu mai scoți din ei, iar peste 5 ani vrei să vezi câți bani s-au strâns. Cât să fie?

Mai mult de 110€ – răspuns corect, dat de 39%
. Exact 110€
. Mai puțin de 110€
. Nu știu

Intrebare: Ai 1.000€ și vrei să investești. Ce variantă e mai sigură?

. Să investești totul într-o singură companie
. Să împarți banii între mai multe companii – răspuns corect dat de 51%
. Nu contează
. Nu știu 

Intrebare: Bunica îți spune că vei primi cadou de la ea 1.000€, dar peste un an. Pe parcursul acelui an inflația se menține la 2%. Asta înseamnă că în momentul în care ea îți va da banii, vei putea cumpăra:

. Mai mult decât ai putea cumpăra astăzi
. Aceeași cantitate
. Mai puțin decât ai putea cumpăra astăzi – răspuns corect dat de 58%
. Nu știu

Intrebare: Un prieten îți spune: Am o investiție care îți poate aduce 30% câștig într-un an. Ce este, cel mai probabil?

. Mai riscantă decât o investiție cu randament mai mic – răspuns corect dat de 61%
. Mai puțin riscantă decât o investiție cu randament (câștig) mai mic
. La fel de riscantă ca o investiție cu randament mai mic
. Nu știu

Așadar, doar:

. 39% dintre români știu cum „cresc” banii într-un cont de economii

. 51% dintre români știu că diversificarea reduce riscul; nu pui niciodată toate ouăle într-un singur coș

. 58% dintre români știu ca inflatia le reduce puterea de cumpărare

. 61% dintre români știu că un randament mai mare vine întotdeauna cu un risc pe măsură.

Am aflat aceste procente pentru că am completat chestionarul. 

Sincer, mă așteptam ca procentul să fie de cel putin 80% la toate aceste întrebări. Aici nu mai vorbim despre finanțe avansate. Vorbim despre concepte care influențează direct viața financiară a aproape fiecărui adult.

Partea și mai interesantă abia acum urmează. La celelalte întrebari, BCR a renunțat să mai acorde procente pentru răspunsurile corecte. Nu stiu dacă este o scăpare editorială dau dacă nu cumva cifrele erau mult prea dezastruoase pentru a fi prezentate public. Intrebarile erau legate de ce este ROBOR și ce se întamplă cu rata lunară cand crește IRCC-ul (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor – reprezintă media dobânzilor cu care băncile se împrumută între ele pe piața interbancară). 

Dacă exercițiul are ca obiectiv identificarea lacunelor de educație financiară, ar fi (fost) extrem de util ca rezultatele complete, inclusiv cele mai slabe, să fie publicate. De fapt, tocmai întrebările la care oamenii greșesc cel mai mult sunt cele mai valoroase pentru construirea unor programe de educație financiară.

Ce constatăm

1. Avem o problemă de „încredere nejustificată”

51% dintre români spun că au cunoștințe financiare ridicate sau foarte ridicate, dar doar 13% ating acest nivel într-o evaluare obiectivă. Acesta este poate cel mai important rezultat. Nu vorbim doar despre lipsa cunoștințelor, ci despre faptul că mulți oameni nu sunt conștienți de propriile lacune.

Iar acest lucru este periculos financiar. O persoană care știe că nu înțelege investițiile va cere, probabil, ajutor. O persoană care crede că le înțelege, deși nu le înțelege suficient, poate lua decizii greșite cu mult mai multă încredere.

2. Nu conceptele sofisticate sunt problema cea mai mare

Relația inversă dintre dobânzi și prețul obligațiunilor nu este deloc intuitivă. Este perfect plauzibil ca inclusiv persoane cu studii economice să greșească întrebarea, mai ales dacă nu lucrează în piețe financiare sau investiții. Problema reală apare la întrebările fundamentale, precum relația dintre inflație și puterea de cumpărare. Aici nu mai vorbim despre finanțe avansate. Vorbim despre concepte care influențează direct viața financiară a aproape fiecărui adult.

3. Cea mai îngrijorătoare cifră este, probabil, cea legată de dobândă

Doar 39% au răspuns corect la o întrebare foarte simplă despre 100 de euro depuși timp de cinci ani într-un cont cu dobândă de 2%. Aceasta sugerează o problemă fundamentală în înțelegerea modului în care funcționează economisirea.

Iar consecințele pot fi importante:

. oamenii nu pot compara corect produse de economisire;

. pot subestima beneficiile economisirii pe termen lung;

. pot înțelege greșit diferența dintre dobânda simplă și cea compusă;

. pot avea dificultăți în evaluarea unui credit.

Este paradoxal că exact acest tip de cunoaștere ar trebui să fie cel mai apropiat de experiența financiară cotidiană.

4. Diversificarea: aproape jumătate nu aleg soluția evident mai sigură

Faptul că doar 51% aleg distribuirea banilor între mai multe companii este, de asemenea, foarte relevant. Diversificarea este probabil unul dintre puținele principii de investiții care pot fi explicate fără nicio pregătire financiară sofisticată: nu pune toate ouăle în același coș.

Dacă aproape jumătate dintre respondenți nu identifică această variantă drept cea mai sigură, asta ridică semne de întrebare serioase despre pregătirea populației pentru creșterea accesului la investiții prin aplicații digitale. Cu cât investițiile devin mai accesibile prin fintech-uri și aplicații bancare, cu atât lipsa acestor cunoștințe poate deveni mai problematică.

5. Inflația este înțeleasă insuficient, deși o trăim zilnic

58% este un procent surprinzător de mic pentru o țară care a trecut prin ani de inflație ridicată.

Inflația nu este un concept abstract de manual. Oamenii o văd la supermarket, la facturi și în costul creditelor. Și totuși, peste 40% nu identifică corect faptul că 1.000 de euro primiți peste un an, într-un context inflaționist, cumpără mai puțin decât 1.000 de euro astăzi. Aceasta sugerează că oamenii experimentează fenomenul, dar nu îl conceptualizează neapărat financiar.

6. România pare să aibă o alfabetizare financiară „de suprafață”

Românii par să fi acumulat vocabular financiar, folosind termeni precum inflație, dobândă, investiții, randament, ROBOR, IRCC, etc. Dar cunoașterea termenilor nu înseamnă neapărat înțelegerea mecanismelor.

Poți să fi auzit de ROBOR de sute de ori și totuși să nu înțelegi ce îl determină, cine îl calculează sau cum influențează un credit. Poți să urmărești inflația la televizor și totuși să nu înțelegi conceptul de pierdere a puterii de cumpărare. Aceasta este diferența dintre „financial awareness” și „financial literacy”, iar in România continua sa fie foarte mare.

Trăim periculos

Am întrebat inteligența artificială în cat timp cel puțin două treimi dintre români ar răspunde corect la întrebările de bun simț economic, precum efectul inflației asupra puterii de cumpărare și relația risc-randament (66% fiind în prezent media europeană). In loc de răspuns, ChatGPT mi-a spus ca întrebarea corectă este alta: vrem să tratăm educația financiară ca pe o campanie de comunicare sau ca pe o infrastructură națională de competențe? Dar despre asta este nevoie de o alta analiză, cine (scoala, statul, băncile, etc.) și ce ar trebui să facă.

Revenind la întrebarea legată de timpul necesar, răspunsul AI a fost 5-10 ani. „Dar cu o condiție: dacă România continuă cu inițiative disparate – campanii, concursuri, webinarii și proiecte punctuale – probabil vom avea nevoie de un deceniu sau mai mult pentru a vedea o schimbare consistentă. Dacă există un efort coordonat, cu obiective măsurabile, aș considera realist ca în 5-7 ani să ajungem la minimum două treimi dintre respondenți care răspund corect la întrebări fundamentale despre: inflație, dobândă și dobândă compusă, diversificare; credite și costul creditului, etc.”.

România are deja o Strategie Națională de Educație Financiară și un plan de acțiune pe cinci ani, lansate în 2024. Problema de acum este execuția și, mai ales, măsurarea rezultatelor.

Cert este că dacă nu creștem alfabetizarea financiară în același ritm în care digitalizăm finanțele, riscăm să construim cel mai accesibil sistem financiar din istorie pentru consumatori care nu sunt suficient de pregătiți să-l folosească. Iar asta este foarte periculos. Oamenii care iau decizii pe care nu le înțeleg, și pierd bani, vor da vina, in primul rand, pe bănci. Pe cale de consecință, educația financiară este (și) o problemă de încredere în industria financiară. Pierderea acestei încrederi este sinonimă cu dezastrul.