Implementarea MiCA in Romania este îngreunată de absența unui cadru procedural național

În lipsa unei legislații naționale de punere în aplicare a Regulamentului European privind pietele criptoactivelor (MiCA – Markets in Crypto Assets), piața funcționează într-un regim de aplicabilitate directă a normelor europene, dar cu un vid legislativ sub aspect procedural semnificativ în ceea ce privește autorizarea, supravegherea și sancționarea entităților active în domeniu. Această lipsă de coeziune între normele materiale europene și mecanismele legislative naționale de punere în aplicare a acestora generează provocări majore pentru emitenți, furnizori de servicii și autoritățile competente.

Un articol de Oana Ștefănoiu și Nicoleta Segărceanu, parteneri Acta Capital Market@HR Advisory SRL

Regulamentul (UE) nr. 2023/1114 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 mai 2023 privind piețele criptoactivelor și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 1095/2010 și a Directivelor 2013/36/UE și (UE) 2019/1937 (MiCA – Markets in Crypto-Assets) reprezintă cea mai amplă și ambițioasă intervenție legislativă a Uniunii Europene în domeniul tehnologiilor financiare emergente.

Adoptat la 31 mai 2023 și intrat în vigoare la 30 decembrie 2024, MiCA constituie primul cadru normativ unitar la nivel global dedicat reglementării emisiunii, tranzacționării și furnizării de servicii legate de criptoactive. Într-un ecosistem dominat până recent de fragmentare, incertitudine juridică și asimetrii de reglementare, MiCA introduce o arhitectură coerentă, armonizată și predictibilă, menită să asigure stabilitatea pieței, protecția investitorilor și integritatea tranzacțiilor.

Importanța acestui Regulament depășește însă sfera tehnologiei blockchain. MiCA reconfigurează raporturile dintre piața criptoactivelor și piața de capital, stabilind limite juridice clare între activele digitale și instrumentele financiare tradiționale. În acest sens, MiCA nu este doar un act normativ tehnic, ci un instrument de politică legislativă care redefinește modul în care Uniunea Europeană înțelege și integrează inovația financiară în ordinea juridică existentă.

VIII. Implementarea MiCA în România

Implementarea MiCA în România nu s-a realizat încă, fiind în prezența unui vid legislativ procedural. Deși Regulamentul este direct aplicabil, lipsa unui act normativ național care să desemneze autoritățile competente, să stabilească procedurile administrative și să configureze regimul sancționator creează dificultăți majore pentru entitățile care doresc să se conformeze prevederilor MiCA.

Proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului elaborat de Ministerul Finanțelor pentru implementarea MiCA nu a fost încă adoptat, ceea ce înseamnă că nu există un cadru formal pentru autorizarea furnizorilor de servicii de criptoactive, aprobarea cărților albe sau pentru aplicarea, după caz, a sancțiunilor prevăzute de Regulament. În absența acestui cadru legislativ absolut necesar pentru implementarea MiCA, entitățile românești nu pot parcurge procedurile administrative necesare pentru a-și desfășura activitatea într-un cadru legal, în domeniul criptoactivelor.

În schimb, la nivelul țării noastre, a fost adoptată și este în vigoare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 10/2025, care modifică Legea nr. 129/2019 privind prevenirea spălării banilor pentru a integra cerințele MiCA și Regulamentul TFR (Travel Rule). Această ordonanță de urgență a Guvernului extinde lista entităților raportoare pentru a include furnizorii de servicii de criptoactive și introduce obligații privind transmiterea datelor de identificare a plătitorului și beneficiarului în cazul transferurilor de criptoactive.

O.U.G. nr. 10/2025 clarifică și partajarea competențelor între Autoritateqa de Supraveghere Financiară (A.S.F.) și Banca Națională a României (B.N.R.) A.S.F. are atribuții exclusive de supraveghere pentru furnizorii de servicii de criptoactive care nu sunt instituții de credit sau instituții emitente de monedă electronică, în timp ce B.N.R. supraveghează entitățile care au această calitate. Această împărțire reflectă structura duală a pieței financiare românești și asigură că toate entitățile active în domeniul cripto sunt supuse unui regim de supraveghere adecvat.

Totuși, în lipsa unui act normativ primar, de implementare a MiCA, România se confruntă cu un vid procedural care împiedică aplicarea efectivă a prevederilor Regulamentului. În acest context, entitățile nu pot formula cereri de autorizare, autoritățile nu pot soluționa astfel de cereri și nici aplica sancțiuni corespunzătoare, după caz, iar piața funcționează într-un regim de incertitudine juridică.

Articolul pe larg aici