Propunerile Asociatiei Romane de Fintech pentru accelerarea digitalizarii administratiei publice. „Speram ca se vor regasi si in programul de guvernare”.

Asociația Română de Fintech (RoFintech) transmite catre presedintele Nicusor Dan si premierul desemnat Ilie Bolojan, un set de propuneri strategice pentru accelerarea digitalizării administrației publice și dezvoltarea ecosistemului fintech din România, „într-un moment oportun de redefinire a priorităților naționale”.

Asociația a identificat potențialul României de a deveni un hub fintech regional în Europa Centrală și de Est și propune măsuri specifice pentru valorificarea acestui avantaj competitiv: forță de muncă pregătită, costuri operaționale competitive și acces direct la piața unică europeană.

RoFintech subliniază că, pentru atingerea acestui obiectiv, este esențial un cadru strategic clar, parteneriate între autorități și industrie, precum și sprijin activ pentru startup-uri. Prin propunerile sale, organizația vizează nu doar încurajarea inovării și competitivității, ci și stimularea economiei prin atragerea de investiții, crearea de locuri de muncă și extinderea incluziunii financiare la scară națională.

RoFintech consideră că România are șansa reală de a face un salt digital semnificativ, printr-o colaborare activă între autorități, industrie și societate civilă. Propunerile transmise vin în sprijinul unei administrații eficiente, transparente și orientate spre cetățean, dar și al unui mediu economic inovator și competitiv.

Documentul include măsuri concrete privind:
– implementarea unei identități digitale naționale (ROeID);
– dezvoltarea unei Super Aplicații guvernamentale;
– lansarea unui incubator fintech public-privat;
– crearea unui sandbox reglementat în colaborare cu BNR;
– și adoptarea unei Strategii Naționale Fintech 2025–2030.

RoFintech spera că propunerile RoFintech se vor regăsi și în programul de guvernare.

In continuare va prezentam documentul pe larg.

Transformarea Digitală a României prin Fintech și e-guvernare: propuneri RoFintech 2025

Către:
Domnul Nicușor Dan, Președintele României
Domnul Ilie Bolojan, Prim-ministru desemnat al României

Context:
Sectorul fintech și digitalizarea administrației publice pot contribui decisiv la creșterea economică,
transparența instituțională și eficientizarea relației dintre stat, cetățeni și mediul de afaceri.

RoFintech, în calitate de organizație reprezentativă a industriei fintech din România, propune un set de măsuri formulate în urma consultărilor interne cu membrii săi și inspirate din bune practici internaționale. Aceste recomandări vizează atât stimularea inovației și atragerea investițiilor, cât și modernizarea serviciilor publice în beneficiul cetățenilor.

A. Digitalizarea serviciilor publice și e-guvernare

1. Pact Digital Național – un angajament transpartinic, similar Pactului de la Snagov, care să
   consacre digitalizarea ca prioritate strategică națională;
2. Strategia Digitală Națională 2035 – un plan de acțiune cu etape clare pentru digitalizarea
   completă a serviciilor publice, de la centre urbane până la comune;
3. Cloud guvernamental unificat – înlocuirea fragmentării actuale cu o infrastructură digitală
   centralizată, scalabilă și securizată. Un stat modern nu poate funcționa cu sute de servere
   izolate;
4. Identitate digitală pentru fiecare cetățean (ROeID) – cheia de acces la toate serviciile
   publice digitale, implementată la scară națională;
5. Asigurarea accesului standardizat și deschis la API-urile instituțiilor publice cheie –
   Trezoreria Statului, ANAF, ONRC – în baza unor protocoale clare, care permit integrarea
   facilă cu soluțiile digitale oferite de fintech-uri care va da posibilitatea creării unei Platforme naționale de date deschise ce va asigura accesul public și transparent la datele colectate de instituțiile statului, în format reutilizabil;
6. Super Aplicație guvernamentală (Super APP) – un singur punct de acces pentru toate
   serviciile publice, cu autentificare unică și interfață mobilă prietenoasă;
7. Index public de digitalizare a instituțiilor – evaluarea anuală a gradului de digitalizare al
   fiecărei instituții, de la ministere până la primării, cu publicarea rezultatelor;
8. Finanțare publică legată de performanța digitală – alocarea fondurilor bugetare
   condiționată de atingerea unor obiective concrete de digitalizare;
9. Eliminarea solicitărilor de documente deja deținute de stat – prin interoperabilitate reală
   între bazele de date ale instituțiilor publice;
10. Digitalizarea ca instrument de reducere a corupției și costurilor statului – sistemele
    automate elimină interacțiunile inutile și contribuie la un stat mai transparent, mai eficient și
    costuri reduse și la auditarea situațiilor în caz de suspiciuni de fraudă și / sau corupție;
11. Deschiderea platformei Ghiseul.ro pentru conectare la terminale de plată fizice și aplicații
    digitale, astfel încât fiecare localitate să poată oferi metode moderne, rapide și accesibile
    de plată a taxelor și impozitelor.

B. Dezvoltarea ecosistemului fintech românesc

1. Adoptarea unei Strategii Naționale pentru inovație în Fintech – un document cadru care să
   definească viziunea, direcțiile de acțiune și prioritățile pentru digitalizarea industriei
   financiare;
2. Susținerea lansării, alături de Asociația Română de Fintech a unui Incubator Fintech – în
   parteneriat public-privat cu universități și companii, pentru a accelera inovația, testarea și
   lansarea de soluții fintech competitive la nivel european;
3. Organizarea anuală de hackathoane tematice – competiții dedicate soluțiilor fintech pentru
   educație financiară, open banking, e-guvernare, ESG, plăți digitale sau combaterea
   excluziunii financiare;
4. Susținerea prin fiscalitate a inovației fintech – introducerea de scutiri fiscale pentru
   companiile și/sau persoanele care investesc în companii startup de inovație tehnologică
   fintech.
5. Permisiunea pentru fondurile de pensii de a investi în startup-uri tech – diversificarea
   canalelor de capital și stimularea inovației prin fonduri instituționale cu impact pe termen
   lung.
6. Implementarea unui sandbox reglementat pentru fintech – un cadru oficial de testare a
   inovațiilor, creat în colaborare cu BNR, care să permită dezvoltarea și validarea controlată a
   noilor modele de business, fără riscuri sistemice;
7. Clarificarea tratamentului fiscal aplicabil veniturilor din crowdfunding – inclusiv elaborarea
   unui ghid tehnic ANAF privind calculul, reținerea și declararea impozitelor pentru investitori
   și platforme, pentru a reduce ambiguitățile și riscurile de interpretare și creșterea veniturilor
   la stat;
8. Extinderea garantării împrumuturilor prin crowdfunding pentru microîntreprinderi, excluse
   frecvent de la finanțarea bancară. Acestea generează locuri de muncă și contribuie direct
   la creșterea economică, iar sprijinul prin garanții publice le poate oferi acces real la capital;
9. Extinderea formelor de plată digitală disponibile, inclusiv plăți account-to-account (A2A),
   prin cod QR, portofele electronice și monedă electronică (e-money), pentru a crește
   accesul și competitivitatea în ecosistemul de plăți;
10. Tratament egal pentru serviciile de open banking față de canalele bancare tradiționale –
    prin eliminarea barierelor tehnice și tarifare discriminatorii și includerea Trezoreriei Statului
    între operatorii obligați să expună datele agenților comerciali, în mod similar cu băncile
    comerciale, așa cum este reglementat de legea 209/2019, transpunere a Directivei
    Europene Revizuite de Plăți (PSD2).
11. Transpunerea completă a standardelor Open Finance – pentru a permite accesul controlat
    și securizat la date financiare alternative (scoring comportamental, conturi non-bancare,
    plăți recurente, asigurări non-viață), esențiale pentru inovația în creditare și servicii
    personalizate;
12. Actualizarea cadrului legal pentru ESOP, vested stocks și stock awards – pentru a permite
    startup-urilor tech să atragă și să motiveze talente prin stimulente moderne, conforme cu
    bunele practici europene.

_____________

Asociația Română de Fintech (RoFintech), fondată în ianuarie 2020, reprezintă interesele startup-urilor românești care dezvoltă soluții tehnologice proprii în domeniul serviciilor financiare. Asociatia ca obiectiv accelerarea digitalizării, susținerea accesului la capital și creșterea competitivității internaționale a ecosistemului fintech din România.

RoFintech acționează ca punte între industrie și autorități, promovând un cadru de reglementare favorabil inovației, facilitând parteneriate strategice și contribuind activ la internaționalizarea companiilor membre. Institutia este membru fondator al European Digital Finance Association și colaborează cu instituții cheie din România și UE pentru transformarea digitală a sectorului financiar.