Tichetele de valoare au generat 32 miliarde de lei în PIB-ul României în 2023, reprezentând peste 2% din economia națională. Peste 168.000 de locuri de muncă susținute în retail și HORECA.

. 187.026 lei cheltuiți anual prin vouchere de vacanță susțin un loc de muncă în sectorul HORECA

. fiecare 436.828 lei cheltuiți prin tichete de masă susțin un loc de muncă în sectorul comerțului cu ridicata și amănuntul

. 1 leu cheltuit prin tichete de valoare generează 2,91 lei suplimentari pentru PIB

Tichetele de valoare sunt un motor important al economiei românești, contribuind cu peste 32 de miliarde de lei la Produsul Intern Brut (PIB) al României în 2023, ceea ce reprezintă peste 2% din PIB-ul național, potrivit unui studiu realizat de Academia de Studii Economice (ASE). Studiul a analizat impactul economic al tichetelor de valoare pentru perioada ianuarie 2020 – iulie 2024, evidențiind rolul acestora în susținerea consumului, stimularea economiei și crearea sau menținerea locurilor de muncă.

Potrivit cercetării, fiecare 1 leu cheltuit prin tichete de valoare generează 2,91 lei suplimentari pentru PIB, consolidând astfel efectul economic al acestui instrument de politică publică.

Concluziile studiului ASE:

Rezultatele studiului ASE au evidențiat atât impactul tichetelor de valoare asupra PIB-ului, cât și contribuția semnificativă a acestora la menținerea locurilor de muncă în sectoare esențiale ale economiei. În acest context, studiul a analizat detaliat efectele tichetelor de masă, ale voucherelor de vacanță și ale altor tipuri de tichete, precum cele culturale sau cadou, reliefând modul în care acestea susțin piața muncii și contribuie la dinamizarea sectoarelor economice cheie.

Cea mai mare parte a acestui impact vine din tichetele de masă, care reprezintă 84% din totalul tichetelor de valoare emise. În perioada analizată, ianuarie 2020 – iulie 2024, valoarea acestora a fost de 56 miliarde de lei, dintr-un total de 68 miliarde de lei cât au însumat toate tipurile de tichete de valoare.

In ce privește impactul asupra pieței muncii, studiul ASE a arătat că fiecare 436.828 lei cheltuiți prin tichete de masă susțin un loc de muncă în sectorul comerțului cu ridicata și amănuntul, ceea ce înseamnă susținerea unui număr de aproximativ 128.197 de locuri de muncă pentru perioada de referință.

Pe locul al doilea ca volum se află voucherele de vacanță. În perioada de referință valoarea totală a acestora a fost de 7,48 miliarde de lei, având un impact direct asupra turismului intern, industriei ospitalității, dar și a pieței muncii în industrie.

Studiul a relevat că 187.026 lei cheltuiți anual prin vouchere de vacanță susțin un loc de muncă în sectorul HORECA. Astfel, în perioada analizată, voucherele de vacanță au contribuit la menținerea sau crearea a 39.994 de locuri de muncă în acest sector.

Tichetele cadou și culturale – un impact în creștere
O altă categorie de tichete de valoare care au un impact direct asupra comerțului cu amănuntul total este cea a tichetelor cadou. În perioada analizată, valoarea totală a tichetelor cadou acordate a fost de 3 miliarde de lei, acestea având un impact direct asupra consumului și stimulând achizițiile de bunuri și servicii din retail. Studiul arată că o creștere cu 1% a valorii tichetelor cadou sau a numărului de beneficiari
determină o creștere de 0,002% a valorii comerțului cu amănuntul și de 0,001% a valorii comerțului cu ridicata.

În analiză au fost luate în calcul și tichetele culturale care, deși introduse relativ recent, încep să genereze un efect vizibil asupra sectoarelor în care sunt utilizate, precum industria cinematografică, producția video, programele TV, înregistrările audio și activitățile de editare muzicală. Studiul indică faptul că o creștere cu 1% a valorii tichetelor culturale sau a numărului de beneficiari poate conduce la o creștere
de 0,002% a cifrei de afaceri în sectorul cultural.

Prof. univ. dr. Radu Mușetescu, ASE, coordonatorul studiului: „Acest instrument de politică publică este mult mai mult decât pare la prima vedere. În literatura academică se vorbește chiar de o revoluție administrativă a statului modern prin adoptarea pe scară largă a acestui instrument, pentru că reprezintă un salt calitativ față de instrumentele tradiționale care erau subvențiile sau distribuția directă de produse sau servicii. Există 40 de state care adoptă și implementează asemenea scheme, 100 de milioane de cetățeni beneficiari din întreaga lume, și România poate fi un studiu de caz pozitiv în măsura în care are o experiență bogată în acest sens”.

Prof. univ. dr. Cristian Păun, ASE, coautor al studiului: „Cea mai importantă calitate a acestui instrument este versatilitatea lui. Adică poate fi folosit la foarte multe domenii de politică publică. Putem vorbi, de exemplu, de politici în domeniul ecologic, îmbunătățirea Protecției mediului înconjurător prin tehnologii avansate.
Putem să le extindem către sectorul IMM-urilor. Putem să extindem acest instrument către copii, astfel încât, de exemplu, bursa copilului să fie repartizată prin aceste mecanisme. Putem relua programul Cornul și laptele. Versatilitatea este extraordinară și asta cred că este principala calitate a acestor instrumente. Se
potrivesc foarte bine pentru politicile publice”.

Gabriela Horga, președintele Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului – „Tichetele de valoare reprezintă un instrument eficient de sprijin economic. Au avut un rol esențial în stimularea consumului, în susținerea angajaților. Prin utilizarea acestor tichete de valoare avem mai multă transparență, mai multă fiscalizare și mai ales consumul este direcționat în linie cu
obiectivele politicilor publice”.

Diana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii – „Tichete culturale reprezintă un sprijin deopotrivă pentru angajați, dar și pentru instituțiile de cultură. (…) Ne dorim să vedem un impact al tichetelor culturale similar cu cel realizat de voucherele de vacanță în domeniul turismului”.