Mediul academic cauta o alternativa pentru reducerea pensiilor si a salariilor: acciza pe ridicarile de numerar

4 iunie, 2010 – In piata se studiaza posibilitatea introducerii unui nou impozit aplicat de stat pe orice suma retrasa in numerar din bancile comerciale, indiferent daca tranzactia se face la ghiseu sau la automatul bancar. Suma incasata efectiv va fi diminuata cu valoarea accizei, al carei nivel propus este de minimum 10% aplicat la suma retrasa, cota putand fi stabilita chiar si la nivelul procentual al reducerilor salariale preconizate in sistemul bugetar, respectiv 25%.

“În condiţiile economiei româneşti din acest an şi având în vedere necesitatea menţinerii unui deficit bugetar controlat, consider că cea mai bună măsură fiscală ar fi introducerea unei accize de minim 10% pe ridicarile de numerar”,  a declarat Attila Gyorgy, lector universitar ASE, specialitatea finante – buget.

Nivelul propus al accizei a plecat de la faptul ca, si in prezent, sunt banci care comisioneaza pana la 1% retragerile de numerar de la ATM – chiar peste pentru cele efectuate in strainatate – si cu toate acestea nu au descurajat acest tip de tranzactii care continua sa detina peste 70% in totalul tranzactiilor cu carduri.

„Nivelul minim propus pentru acciza ar fi suficient de mare ca sa descurajeze utilizarea numerarului, iar in cazul utilizarii de cash ar fi un substitut pentru impozitul pe profit ce il pierde statul prin nefiscalizarea multora dintre operatiunile economice pe care contribuabilii le platesc fara sa ceara bon fiscal. In plus, introducerea acestei accize ar reprezenta un avantaj net fata de alte impozite: ar afecta doar contribuabilii care incurajeaza evaziunea fiscala. O persoana care ar utiliza cardul la plati nu ar trebui sa suporte nici un ban, dar ar obliga comerciantul sa inregistreze in contabilitate operatiunea si in acest fel sa plateasca impozitele aferente”, a mai precizat sursa citata.

Plata salariilor s-ar face pe card/în cont bancar, angajaţii având posibilitatea să aleagă o bancă care nu percepe comisioane de retragere şi nu plafonează retragerile zilnice (în vederea respectării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 859/2009) sau în numerar. În cazul plăţii în numerar angajatul ar suporta acciza, suma efectiv încasată fiind mai mică cu valoarea accizei.

In nota de fundamentare a propunerii se arata ca sub incidenta accizei vor intra atat persoanele fizice cat si comerciantii si institutiile publice. In cazul comerciantilor este vizata suma incasata (reflectată de rapoartele casei de marcat) şi nedepusă în contul bancar al comerciantului în următoarele 3 zile. Aceste cheltuieli ar trebui să fie cheltuieli nedeductibile din punct de vedere al impozitului pe profit.

Cat priveste institutiile publice, acestea ar trebui să poată opta pentru carduri din care angajaţii proprii însărcinaţi cu achiziţiile publice să poată face plăţi ce nu justifică viramentul. Totuşi, dacă unele plăţi se vor face în numerar, acciza trebuie să fie preluată pe cheltuieli la titlul “Bunuri şi servicii” similar altor impozite şi taxe de consumaţie.

Introducerea acestei accize pe numerar isi propune să asigure valori ale indicatorilor macroeconomici similari cu cei pe care se estimeaza ca se vor obtine in urma taierii pensiilor si salariilor bugetarilor.

Tatiana Moşteanu, Decan al Facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, nominalizată de ASE în Consiliul Fiscal al Ministerului Finanţelor Publice, considera ca: “O cauză a menţinerii gradului redus de colectare a veniturilor la bugetul statului este lipsa de control (prin constrângeri) a operaţiunilor cu numerar derulate în economie. Consider că dacă s-ar decide folosirea în exclusivitate a cardului bancar, în mod automat aceste operaţiuni ar fi înregistrate atât în evidenţele băncii cât şi în evidenţele agenţilor economici. În acest fel economia subterană şi munca la negru, ca principale cauze de manifestare a evaziunii fiscale, ar putea fi reduse. În plus, în afara introducerii cardurilor, ar fi necesară aşezarea unui impozit pe operaţiunile cu numerar care ar orienta persoanele fizice şi agenţii economici să apeleze la carduri.”

La capitolul excepţii permise ar intra schimbul de numerar cu numerar respectiv, schimbul valutar prin vânzare de cash/ schimb de numerar cu o cupiură pe o altă cupiură.

Introducerea acestei accize este in analiza IFA Romania (International Fiscal Association) care urmeaza ca in viitorul apropiat sa prezinte un document de pozitie catre Ministerul Finantelor Publice.