BNR: „Noile evaluări indică o încetinire puternică a creșterii economiei în semestrul II … este de așteptat ca evoluția consumului privat să frâneze semnificativ creșterea anuală a PIB în trimestrul III”

Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25 la sută, de la 5,50 la sută. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,25 la sută, de la 6,50 la sută și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25 la sută, de la 4,50 la sută, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Context

Escaladarea războiului din Ucraina și sancțiunile tot mai severe asociate generează însă incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, au arătat în mai multe intervenții membrii Consiliului, evocând efectele posibil mai mari exercitate astfel asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare.

În acest context, membrii Consiliului au insistat asupra importanței atragerii fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte, dar este esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, precum și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor globale pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina.

Asteptarile Consiliului

Exportul net a redevenit puternic contracționist, în condițiile scăderii dinamicii anuale a exportului, concomitent cu reamplificarea considerabilă a celei a importului de bunuri și servicii. Dimensiunea și ritmul de adâncire a deficitului extern rămân deosebit de îngrijorătoare.

Dincolo de orizontul apropiat de timp, capacitatea unor firme de a se menține viabile/profitabile, în contextul costurilor ridicate, va fi testată și de sistarea măsurilor de sprijin guvernamental, precum și de nevoia de tehnologizare, ce s-ar putea solda cu noi restructurări sau falimente de firme. Au fost, de asemenea, punctate incertitudinile notabile ce decurg din extinderea automatizării și digitalizării pe plan intern, precum și din tendința de creștere a recursului la muncitori extracomunitari.

Potrivit noilor evaluări, rata anuală a inflației va continua probabil să mai crească până spre finele anului curent, dar într-un ritm vizibil încetinit, urcând astfel peste valorile în descreștere ușoară previzionate pe orizontul scurt de timp în cea mai recentă prognoză pe termen mediu. S-a reamintit că prognoza din august anticipa plafonarea în trimestrul III și intrarea ulterioară a ratei anuale a inflației pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, însă relativ alertă apoi, implicând plasarea acesteia la 13,9 la sută în decembrie 2022, dar ușor sub punctul central al țintei la finele orizontului prognozei.

Sunt de așteptat presiuni inflaționiste modeste și în atenuare în perspectivă apropiată, dar mai intense decât cele anticipate anterior, în condițiile în care noile evaluări indică o încetinire puternică a creșterii economiei în semestrul II – sub impactul escaladării războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate –, însă după un avans mult peste așteptări consemnat de PIB și în trimestrul II. Evoluțiile fac probabile valori în descreștere mai pronunțată ale excedentului de cerere agregată în semestrul II, dar mai ridicate decât cele evidențiate în prognoza din august. Totodată, ele implică o majorare semnificativă a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III, urmată doar de o scădere ușoară a acesteia în trimestrul IV, pe fondul unor efecte de bază, au remarcat membrii Consiliului.

Potrivit indicatorilor cu frecvență ridicată, este de așteptat ca evoluția consumului privat să frâneze însă semnificativ creșterea anuală a PIB în trimestrul III și ca influențele expansioniste majore să vină din redinamizarea formării brute de capital fix, în principal pe seama activității din construcții, au sesizat membrii Consiliului. În același timp, din partea exportului net este posibilă o contribuție negativă mai redusă la dinamica anuală a PIB.