BNR a decis majorarea cu 0,25 pp atat a ratei de politica monetara cat si a ratei pentru facilitatea de depozit. „Rata anuală a inflației va crește probabil mult mai pronunțat pe orizontul scurt de timp decât s-a anticipat în prognoza din luna august.”

Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50 la sută, de la 1,25 la sută, concomitent cu păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară; totodată, a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00 la sută, de la 0,75 la sută, și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2,00 la sută, de la 1,75 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Decizia Consiliului de dministratie al BNR trebuie plasata intr-un context macroeconomic care starneste ingrijorari.

Soldul negativ al balanței comerciale și-a accentuat adâncirea în termeni anuali, iar deficitul de cont curent a continuat să crească foarte alert, mărindu-se pe ansamblul semestrului I 2021 cu peste 85 la sută față de perioada similară a anului trecut.

Evoluțiile au fost considerate deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului, inclusiv în condițiile scăderii semnificative a gradului de acoperire a deficitului de cont curent cu fluxuri de capital autonom în trimestrul II, de la o valoare totuși substanțial crescută în prima lună a anului.

Pe orizontul ceva mai îndepărtat de timp, cresc totuși incertitudinile legate de capacitatea unor firme de a rămâne viabile ulterior sistării măsurilor și programelor de sprijin guvernamental, dar mai cu seamă în contextul creșterii deosebit de ample a prețurilor energiei și a altor materii prime și bunuri intermediare, precum și al prelungirii problemelor de aprovizionare, ce ar putea conduce la restructurări sau falimente de firme. 

În ceea ce privește condițiile financiare, membrii Consiliului au observat că principalele cotații ale pieței monetare interbancare au consemnat ajustări ascendente în luna august și mai cu seamă în septembrie – de la minime ale ultimilor aproximativ 4 ani atinse în iunie-iulie –, în contextul controlului strict asupra lichidității exercitat de către banca centrală, dar și al consolidării așteptărilor privind creșterea în viitorul apropiat a ratei dobânzii de politică monetară.

Ratele dobânzilor la principalele categorii de credite noi ale clienților nebancari au continuat să se reducă în intervalul iulie-august 2021, cu unele excepții, influențate fiind și de prelungirea scăderii IRCC. Descreșterea acestuia a încetinit totuși sensibil în trimestrul IV 2021, au subliniat unii membrii ai Consiliului, iar, în primele trei luni din anul următor, indicele va cunoaște probabil, în premieră, o majorare.

În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date și analize, rata anuală a inflației va crește probabil mult mai pronunțat pe orizontul scurt de timp decât s-a anticipat în prognoza din luna august, care indica un vârf de 5,6 la sută în decembrie 2021 și un nivel de circa 3,4 la sută începând cu trimestrul III 2022, marginal sub limita de sus a intervalului țintei.

Impactul inflaționist al șocurilor pe partea ofertei ar putea fi chiar mai puternic și mai prelungit decât arată evaluările actuale, au atenționat mai mulți membri ai Consiliului.

Membrii Consiliului s-au arătat foarte preocupați de riscul ca puseul inflaționist provocat de șocurile pe partea ofertei – implicând urcarea considerabilă și relativ persistentă a ratei anuale a inflației deasupra intervalului țintei –, să deterioreze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu și să genereze astfel efecte secundare importante, eventual printr-o spirală salarii-prețuri.

Comunicatul BNR integral aici