Finlandezii, cei mai fericiti oameni din lume dar si printre cei mai educati, si-au dublat datoriile in ultimii 20 de ani iar 7% din populatie nu-si mai poate plati facturile lunare. Explicatia? Dorinta de a plati totul digital a coincis cu disparitia disciplinei in materie de cheltuieli.

Banca centrală din Finlanda a început să creioneze o strategie pentru alfabetizarea financiară a cetăţenilor, transmite Bloomberg. Ideea vine în contextul în care datoria gospodăriilor finlandeze s-a dublat în ultimii 20 de ani, iar peste 7% din populaţie nu îşi mai poate plăti facturile lunare.”

Finlanda, ce se situează pe prima poziţie în topul celor mai fericite ţări alcătuit de Organizaţia Naţiunilor Unite, a dezvoltat în ultimii ani o problemă financiară.

În ciuda faptului că finlandezii sunt printre cei mai educaţi din lume, dobânzile scăzute din ultimele decenii şi dispariţia numerarului a dus la o dublare a datoriei deţinută de gospodării, scrie Mediafax, citand Bloomberg..

Dorinţa de a plăti totul digital a coincis astfel cu dispariţia disciplinei în materie de cheltuieli. În prezent, un număr record de finlandezi, adică 7% din populaţia de 5,5 milioane de cetăţeni, nu-şi mai poate plăti facturile lunare. Asta după ce, în ultimii ani, autorităţile au tras în gol semnale de alarmă cu privire la creşterea creditelor de consum.

Juha Pantzar, director executiv la o fundaţie care ajută persoanele supraîndatorate să-şi repună în echilibru finanţele, spune că faptul că „numerarul a dispărut” a creat o nouă realitate care „obturează sentimentul oamenilor cu privire la bani”. „Multă lume are probleme estimând unde îşi cheltuie banii, cât le va rămâne la finalul lunii şi cât îşi permit să împrumute”, spune el.

Acum 20 de ani, cash-ul era folosit în circa 70% din tranzacţii, restul fiind tranzacţii cu card. Statistica s-a inversat însă, iar, între timp, în 2018, peste 80% din tranzacţii au ajuns să fie realizate cu cardul, mobilul sau alte modalităţi digitale de plată.

Oli Rehn, guvernatorul băncii centrale finlandeze, spune că „consumatorii s-au mutat deja în mare parte într-o lume digitală” când vine vorba de plăţi. „Oamenii nu mai au limitări psihice când vine vorba de un buget cum aveau înainte, iar acest lucru îngreunează gestiunea finanţelor proprii pentru anumite persoane”, arată acesta.

Iar din acest motiv banca centrală a decis să intervină. Primul pas a fost alcătuirea unor seturi de date şi bune practici de la organizaţii care lucrează în domeniul asistenţei financiare, pas ce va fi urmat de scalarea acestui efort ca mai multe grupuri din societate să aibă acces la asistenţa respectivă.

Banca Finlandei va stabili ulterior o ţintă naţională de „alfabetizare financiară” şi va lucra cu terţe părţi şi furnizori de servicii pentru a coordona aplicarea programului naţional. În prezent, banca centrală încă lucrează pe detaliile planului.

Totodată, mai multe restricţii pe creditare sunt în lucru la ministerul de finanţe finlandez. Până în 2023, guvernul vrea să aibă în funcţiune o bază de date cu împrumuturile fiecărui cetăţean în aşa fel încât să pună la dispoziţia băncilor mai multe informaţii despre potenţialul debitor şi dacă acesta ar trebui să primească un credit sau nu.