Kaspersky despre vulnerabilitatea institutiilor financiare la atacuri informatice: „inca sunt multe care nu au sistemele de protectie suficient de bune iar factorul uman nu este instruit”

Valoarea medie a unei răscumpărări, solicitată de către hackeri unei companii din România pentru deblocarea unor date confiscate în urma unui atac de tip ransomware, poate ajunge și la 10.000 de dolari, în timp ce, în cazul persoanelor fizice, suma ajunge la aproximativ 100 de dolari, a afirmat, miercuri, într-o întâlnire cu presa, Costin Raiu, directorul Global Research & Analysis Team (GreaT) din cadrul Kaspersky, potrivit Agerpres.

În cazul persoanelor fizice, din experiența reprezenatntului Kaspersky, o persoană din zece este afectată de un atac ransomware.

Acesta a adăugat că, înainte de declanșarea atacului propriu-zis, hackerii întreabă „victima” câte computere are infectate, semn că există o întreagă rețea, iar fiecare dintre infractori se ocupă de segmentul său. „O grupare lansează ransomware-ul, alții se ocupă să discute răscumpărarea, alții adună banii, îi spală și îi convertesc în alte tipuri de monede, carduri sau cash, după care și-i împart între ei”, a mai spus expertul.

La rândul său, Bogdan Pismicenco, directorul de vânzări al Kaspersky pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova, a susţinut ideea că se observă o creştere importantă pe segmentul atacurilor financiare.

„Încă sunt foarte multe instituţii financiare care, o dată, nu au sistemele de protecţie suficient de bune şi, în al doilea rând, factorul uman nu este instruit. Foarte multe dintre probleme vin din zona factorului uman. Vorbim aici de e-mailuri capcană deschise de către angajaţi. E-mailul rămâne încă un vector important de infectare. Mai nou, există e-mail-uri în limba română perfect deghizate. Grupurile mari de hackeri sunt organizate, în sensul că fiecare component ştie să facă anumite lucruri foarte bine. A trecut vremea când exista un geniu care ştia să le facă pe toate. Unii sunt specializaţi pe infiltrare, alţii pe extragere, alţii pe şters urmele şi, probabil, că sunt unii care fac traduceri în aşa fel încât spam-ul trimis să sune cât mai bine şi să se adapteze la realităţile vremurilor”, a menţionat Pismicenco.