Florin Neagu, director BNR: ”sectorul bancar romanesc se vulnerabilizeaza”

Firmele care generează majoritatea valorii adăugate brute (VAB) și care contează astfel pentru dinamica PIB nu apelează preponderent la băncile din România când au nevoie de un credit. Merg direct la băncile din străinătate sau se finanțează direct de la firmele-mamă. S-a ajuns astfel ca firmele din România să se împrumute mai mult din exteriorul țării (de la bănci nerezidente și de la firmele mamă) decât de la băncile din România: 134 mld lei față de 107 mld lei, în decembrie 2016, scrie Florin Neagu, director BNR, pe platforma opiniibnr.ro

Este o realitate care contribuie la gradul redus de dezvoltare a băncilor noastre. Dar se petrece și o selecție adversă: firmele care contează pentru creșterea economică din România dezvoltă sustenabil sectoarele bancare din străinătate, iar firmele care nu au acces pe piețele externe (sunt de regulă firme mici, cu risc de credit mai mare și cu capacitate de a genera VAB mai scăzută) rămân a fi finanțate de către sectorul nostru bancar. În aceste condiții, este greu pentru băncile din România să rămână competitive comparativ cu băncile din străinătate.

Din această selecție, băncile din România au ajuns să aibă în portofoliu, într-o proporție semnificativă (în jur de 70 la sută), firme cu capital majoritar autohton. Din păcate, capacitatea acestora de a genera VAB este în continuă scădere în ultimele două decenii. Firmele autohtone care au acces doar la finanțarea de la băncile noastre generează 15-17 la sută din PIB și reprezintă o bună parte din bilanțul corporatist al băncilor (aproape 40 la sută).

Cel mai probabil, tendința va continua, pentru că nișele de piață s-au cam consolidat: firmele cu capital autohton au rămas în sectoare cu valoare adăugată mai mică (ex: construcții), în timp ce firmele cu capital străin sunt prezente în special în sectoare cu valoare adăugată mai mare (ex: industria).

Această conexiune care s-a consolidat are o finalitate: dacă firmelor cu capital autohton le merge bine, și băncilor din România le este bine. Reciproca este de asemenea adevărată. O analiză recentă a colegilor mei arată că cele mai multe bănci utilizează marje de dobândă mai mari la finanțarea populației pentru a oferi marje de dobândă mai mici pentru finanțarea firmelor. A constrânge băncile să scadă marjele de dobândă la finanțarea populației va fi resimțită negativ de firmele cu capital majoritar autohton, de autorități și de deponenți. Firmele cu capital majoritar străin vor avea din nou, și pe această cale, un avantaj comparativ.

Este apelarea de către o bună parte din companii la finanțarea din exteriorul țării noul normal? Îndatorarea externă privată relativ ridicată în raport cu activul bancar este o constantă în toate țările europene în ultimul deceniu. Dacă acesta este noul normal, sectorul bancar din România riscă să se fragilizeze. Dacă rămân în sectorul bancar național tot mai multe firme mai modeste din punct de vedere economic (pentru că celelalte preferă și sunt eligibile pentru piețele externe), atunci calitatea portofoliului bancar se va deteriora.

Alte declaratii:

Sectorul bancar românesc este cel mai mic din UE. Cel mai probabil, așa va rămâne, unele perspective fiind chiar să-și continue reducerea.

Decuplarea activității bancare de cea economică este considerabilă și posibil se va accentua. Ca urmare, băncile s-ar putea să aibă un rol în creștere în satisfacerea nevoilor indivizilor și mai puțin în stimularea dezvoltării economiei. În consecință, protecția consumatorului de servicii bancare ar trebui regândită.

Ar fi nevoie de o dublare a volumului de credite pentru ca toate băncile din România să-și poată acoperi costurile fixe și variabile din activitatea de creditare.

Băncile din România nu prea mai au spațiu suplimentar de a mai finanța autoritățile.

Rata creditelor neperformante rămâne ridicată comparativ cu media UE și riscă să reînceapă a crește.

Analiza mai detaliată a portofoliilor bancare arată că rolul instituțiilor de credit în generare de creștere economică a fost relativ modest.

Materialul complet aici: Ce sector bancar ne dorim?